Noile proiecte hoteliere de lux nu mai vin cu un design aproape tras la indigo și inspirat din lookbook-ul rețelelor internaționale, ci se adaptează la specificul fiecărei țări. Cine sunt meșteșugarii români care pun umărul la acest trend?

Noile proiecte hoteliere de lux de pe plan local nu mai vin în piață cu un design aproape tras la indigo și inspirat în mod evident din lookbook-ul rețelelor internaționale la care sunt afiliate, ci încearcă să își adapteze stilul la specificul fiecărei țări. Într-o industrie tot mai matură și mai sofisticată, unitățile de cazare mizează pe un design care ține cont de tradiția și de cultura locului, fără a ignora standardele pe care le impune segmentul de top. Așadar, luxul nu mai e definit prin opulență și extravaganță, ci prin promovarea patrimoniului cultural și arhitectural al locului – un „quiet luxury’“ care se bazează pe rafinament discret și pe integrarea elementelor create de artizani și meșteșugari autohtoni.

Luxul începe să îmbrace noi forme, iar asta nu doar în modă sau în parfumerie, ci și în industria hotelieră, unde întoarcerea la origini capătă un nou sens. Astfel, într-o îmbinare armonioasă cu alte elemente premium de decor și design, tradiționalul și meșteșugul își reintră în drepturi într-un mod subtil, dar totuși de efect.

Pe această scenă pe care o reprezintă unitățile de cazare de top, piesele create de artizani locali își dau întâlnire cu obiectele ce poartă semnătura unor branduri autohtone ori internaționale de calibru. Iar rezultatul? Proiecte care ies din tipare.

Unele dintre cel mai recent deschise hotelurile de pe plan autohton, cele care se poziționează pe segmentul premium al pieței, au așadar o nouă abordare în ceea ce privește luxul, ținând cont și de specificul locului care le găzduiește. Și, ce este interesant de remarcat este că dorința de a face asta nu este doar a proprietarilor, ci și a brandurilor și a rețelelor internaționale din care acestea fac parte.

Hotelul MATCA Transylvanian Sanctuary din zona Bran, membru al Relais & Châteaux, o asociație de hoteluri și restaurante de lux, are la bază un concept care aduce în prim-plan natura și tradiția locală. „Hotelul este amplasat strategic între Munții Bucegi și Piatra Craiului, într-un loc încărcat de mituri și de o frumusețe naturală deosebită. Prin colaborarea cu meșterii locali, care au folosit materiale tradiționale precum lemnul și piatra din regiune, am creat un spațiu care nu doar respectă, ci și celebrează identitatea Transilvaniei. Această îmbinare între natură și meșteșug oferă oaspeților o experiență autentică și reconfortantă“, spune Ioana Dăncăneț, director general al MATCA Transylvanian Sanctuary.

Luxul nu este astfel definit prin opulență, ci fundamentele care stau la baza unui asemenea proiect sunt autenticitatea, simplitatea și reîntoarcerea la valorile tradiționale. Totuși, confortul modern nu lipsește, doar că se împletește armonios cu tradiția. Pentru a putea face acest lucru posibil, în scenă a intrat măestria artizanilor locali, care au reușit așadar să însuflețească proiectul. Contribuția lor este evidentă, de la tablourile expuse pe pereți până la elementele din lemn lucrate manual. Meșteșugarii sunt astfel cei care permit oaspeților să vadă luxul prin lentila locului.

„Oaspeții noștri se pot bucura de un lux discret, unde fiecare detaliu este gândit pentru a oferi o stare de bine și o reconectare cu natura. Atmosfera calmă și designul tradițional creează un echilibru între confortul contemporan și frumusețea rustică a regiunii, oferind o experiență de relaxare autentică și profundă.“ La MATCA, luxul constă în simplitate, autenticitate și reconectarea cu natura și cultura locală, mai spune Ioana Dăncăneț.

Câteva exemple de artizani locali care și-au pus amprenta asupra hotelului sunt Angela Atelier din Sibiu, care a realizat perdele brodate manual, Iulia Lavu, care a creat covoarele și accesoriile din noduri, Anca Fetcu Lupu, care a luminat încăperile cu corpurile de iluminat create de ea, și Alina Căpățînă. Ea a pus pe pereți tablouri cu flori uscate.

Tot pe eleganță subtilă și pe atenție la detalii a pariat și hotelul Swissôtel din Poiana Brașov. Proiectul este dezvoltat de compania Neagoe Basarab, cu experiență în zona imobiliară, în colaborare cu grupul hotelier Accor, din portofoliul căruia face parte și brandul Swissôtel, activ pe segmentul de lux. Deși este vorba de o marcă internațională, unitatea de cazare din Poiana Brașov are și câte ceva din specificul locului.

„Îmbinarea luxului cu amprenta locală este importantă deoarece aduce autenticitate și unicitate fiecărui hotel, oferind o experiență deosebită oaspeților“, spune Georgeta Grecu, general manager al Swissôtel Poiana Brașov.

Prin integrarea elementelor de design locale, hotelurile devin mai mult decât locuri de cazare, ele devin portaluri către cultura și tradițiile zonei. „Utilizarea materialelor locale, precum lemnul, piatra sau ceramica, și colaborarea cu meșteșugari din regiune contribuie la crearea unui decor care reflectă identitatea specifică a regiunii.“

Aceste detalii sporesc farmecul fiecărui spațiu și oferă oaspeților ocazia de a experimenta esența locului într-o manieră subtilă și elegantă, completează executivul.

„Quiet luxury“ – așa definește Georgeta Grecu conceptul adoptat de hotelul din Poiana Brașov, unde fiecare detaliu contribuie la o ambianță rafinată. Aici, lâna, tencuiala de var și calcarul sunt integrate într-un design contemporan, chiar minimalist. Principala sursă de inspirație pentru amenajarea proiectului a fost chiar patrimoniul arhitectural transilvănean. Iar pentru a transpune cât mai bine acest patrimoniu în realitatea curentă, artizanii locali au dat o mână de ajutor.

Unul dintre cei care și-au pus amprenta asupra Swissôtel este Ștefan Vaida, restaurator de la Ambulanța pentru Monumente, „care a experimentat nuanțe de albastru pe pereții tencuiți cu var“, pentru a reflecta cât mai autentic patrimoniul arhitectural transilvănean. La plafoane, o parte din mobilier, la cești, pahare, dar și la alte obiecte au contribuit și alți artizani locali.

„Pentru plafoanele de inspirație săsească, cu grinzi aparente, am ales lemn termotratat, pe care l-am folosit și pentru o parte din mobilier, dar și pentru tâmplăria interioară.“ Toate lucrările de lemn au fost realizate de echipe locale. „În zona de manufactură, am colaborat cu atelierele Viscri Ceramics și Stycle din Mediaș, cu care am creat o colecție de cești și pahare, Viscri Blue, lansată la Romanian Design Week.“ Glazura albastră pentru ceramică evocă fațadele săsești, iar colecția de pahare albastre din sticlă reciclată, suflată manual, adaugă un plus de autenticitate și sustenabilitate spațiului, mai spune Georgeta Grecu.

Luxul poate fi definit într-un mod similar peste tot prin lume, însă asta nu înseamnă că nu poți face lucrurile diferit, chiar păstrând standardele și confortul pe care le presupune, spre exemplu, un hotel de cinci stele. Cum? Personalizând locuri și experiențe. Pe lângă elementele de design tradiționale, însă totodată actuale, natura joacă și ea un rol în acest film. Chiar un rol principal, pentru că ea este adevărata gazdă pentru oaspeții hotelului.

„Conceptul de quiet luxury se bazează pe un rafinament discret, iar integrarea elementelor locale completează perfect această filosofie. În loc să se axeze pe opulență și extravaganță, hotelurile pun accent pe confortul personalizat, pe utilizarea materialelor naturale și pe crearea unui spațiu armonios cu mediul înconjurător“, mai spune Georgeta Grecu.

Amprenta locului nu se observă doar în elementele arhitecturale, în obiectele de

design sau în detaliile care compun estetic hotelul, ci și în meniurile restaurantelor care fac parte din aceste proiecte. Atât MATCA, cât și Swissôtel au integrat în meniurile restaurantelor lor preparate bazate pe ingrediente locale sau de inspirație transilvăneană. Ioana Dăncăneț spune că la MATCA a fost chiar creată o grădină propie cu plante aromatice și legume, care reprezintă o sursă de îngrediente proaspete.

O celebrare a patrimoniului cultural natural al locului, atenție la detalii, confort și standarde înalte, toate acestea reprezintă „ingrediente“ de bază în rețeta actuală a luxului din ospitalitate.

Un quiet luxury care se bazează pe rafinament discret și pe integrarea elementelor locale devine un lux tot mai apreciat într-o piață unde, dintotdeauna, noutatea a fost regula de aur pentru a supraviețui. Totuși, noutatea în prezent este tocmai reinterpretarea vechiului.

Cultură