Supliment editat de Ziarul Financiar

Stil de viață

Noi lucram pe fata!

Aveti bani si nu stiti ce sa faceti cu ei? Exista o piata cu mare potential de dezvoltare, data fiind atentia sporita a romanilor pentru propria lor imagine. Aparuta in Romania pe la jumatatea anilor '90, piata chirurgiei estetice, desprinsa din chirurgia plastica, s-a "asezat" relativ repede

Aveti bani si nu stiti ce sa faceti cu ei? Exista o piata cu mare potential de dezvoltare, data fiind atentia sporita a romanilor pentru propria lor imagine. Aparuta in Romania pe la jumatatea anilor ’90, piata chirurgiei estetice, desprinsa din chirurgia plastica, s-a “asezat” relativ repede. Anual se efectueaza circa 5.000 de operatii de astfel de operatii, majoritatea clientilor apartinand sexului frumos. Costul unei operatii poate varia intre 700 de dolari si 2.000 de dolari, in functie de complexitatea ei. Specialistii estimeaza ca ritmul de crestere al acestei piete este de 18-20% pe an. Deocamdata, piata are o valoare estimata la aproximativ cinci milioane de dolari.
Desi isi petrece majoritatea timpului in halat, in sala de operatii, chirurgul estetician Adrian Rebosapca, unul din proprietarii clinicii de chirurgie estetica Body Profile nu viseaza sa-si petreaca zilele de concediu in izolare totala, pe o insula cat mai indepartata. Dimpotriva, medicul in varsta de 38 de ani viseaza sa petreaca doua saptamani de concediu intr-un… laborator, alaturi de savanti care fac experiente.
“N-as vrea decat sa observ, sa sterg praful, sa chibitez, chiar cu riscul de a fi luat peste picior.”
Preocuparea pentru exactitate si pentru munca de laborator pare sa-i fi venit din pasiunea pentru fizica si matematica, care i-au explicat lumea, dupa propriile sale marturisiri.
“Nimic nu e intamplator. Si pacientul care vine aici e intr-o structura de motivatii.”
Nu doar pasiunea pentru stiintele exacte l-a indrumat catre medicina, ci si literatura. Din literatura a invatat, de pilda, cum e sa lupti cu demonii si cu dezordinea. Una din cartile care l-au influentat a fost “Ciuma” lui Albert Camus, pe care a interpretat-o cat se poate de stiintific.
“Acest roman, care m-a marcat atat de tare incat pot reproduce pasje din el, este o metafora referitoare la nazism. Extrapoland, este o metafora la extremism si extrapoland si mai tare, la lupta impotriva dezordinii. In roman, doctorii se luptau cu ciuma. Nu e o chestie eroica, dar la un moment dat lupti cu slabiciunile tale si incerci sa extinzi si in jurul tau: ciuma poate fi orice flagel, alienarea omului intr-o societate care are din ce in ce mai putin timp, este lupta cu propriii demoni. Eu am inteles aceasta carte ca pe o carte strict medicala.”
Citeste si acum, chiar daca pe biroul sau se afla multe reviste de specialitate si computerul cu Internet, de unde spune insa ca ia informatiile pe criterii selective.
“Pe Internet gasesti orice, daca stii sa cauti. Nu cred insa in disparitia cartilor.”
El este de parere ca in medicina trebuie sa fii ca un sportiv de performanta: permanent cu mintea antrenata pentru toate situatiile posibile. De aceea este convins ca o minte agera nu poate fi mentinuta decat cu un “antrenament” corect, deoarece “chirurgia este tragaciul, ultima lovitura care schimba traiectoria unui caz.”
“Trebuie sa fii pregatit permanent: e cineva in spate, nu e, bate vantul, nu bate. Iar ca sa faci bine lucrul asta trebuie sa mergi peste tot, la toate cursurile si sa inveti de la toti tot ce este bun.”
Paralela intre tinta si medicina nu este intamplatoare. Pe langa carti, doctorul mai are o pasiune care implica mare precizie, la fel ca si medicina: tirul. El afirma ca, pana la un moment dat, a fost vanator, dar a pus punct vanatului de animale in momentul in care si-a dat seama ca e o preocupare “stupida.”
“Ajungi la un moment dat sa fii pe camp cu armele de foc si cand iti dai seama ca niste oameni inarmati fugaresc un animal, iti dai seama ca e stupid.”
Inainte de a ajunge sa aiba o clinica a lui, Rebosapca a trecut prin experienta dura, care l-a calit, a Spitalului de Urgenta. El spune ca acest gen de experienta este, in general, un atu pentru medicii romani. Spre deosebire de ei, medicii din strainatate se vad de cele mai multe ori nevoiti sa profeseze direct in chirurgia estetica, fara a trece prin infernul de la Urgenta.
Acesta ar fi unul din motivele pentru care oamenii au inceput sa capete incredere in chirurgia estetica autohtona si sa recurga la ea mai curand decat sa plece in strainatate. La aceste motive contribuie, de foarte multe ori, si preturile, care in Romania sunt de ptru-cinci ori mai mici decat in strainatate.
“Datorita presiunii financiare, doctorii din generatia noua se duc dupa rezidentiat in chirurgia plastica, nu au experienta. In Romania, valul asta i-a prins pe toti cei care practica chirurgia dupa multa experienta. Cand ai un asemenea palmares si continui sa profesezi in regim de varf aceasta activitate, garantiile exista.”
Pe mainile sale au intrat o multime de oameni, in proportie de 80% femei, dintre care foarte multe personalitati sau VIP-uri locale. Inainte de a aparea in Playboy, o serie de vedete autohtone au trecut pe la cabinetul sau. Cu multe dintre ele a ramas in relatii bune si iese bucuros in lume alaturi de multe din pacientii sai, la diverse petreceri.
“Faptul ca multe dintre paciente au aparut in Playboy inseamna ca rezultatele au fost foarte bune si ca standardele la care se face chirurgia plastica la noi sunt foarte ridicate.”
Faptul ca se afla, in mare parte din timp, printre femei, nu i-a modificat cu nimic perspectiva asupra sexului frumos, ci dimpotriva.
“Am avut surprize foarte placute sa descopar ca femeile veneau cu perspective noi la care nu ma gandisem. N-am fost niciodata misogin si consider ca si printre colegele mele de breasla exista profesioniste foarte bune.”
Programul doctorului Rebosapca se imparte intre spitalul Colentina din Bucuresti, unde trateaza cazurile disperate si cabinetul privat unde pacientii vin de buna voie si nesiliti de nimeni. Practic, are doua slujbe full time, care nu se exclud reciproc, ci dimpotriva, sustine el.
“Acest mariaj dintre activitatea de la spital si activitatea de la clinica nu e specific Romaniei si nu l-am inventat noi. Cele doua activitati se impaca foarte bine pentru ca operatia de chirurgie estetica nu se face in spitale si nu este decontata de catre casa de asigurari, asa e peste tot in lume. Iar pacientul de chirurgie constructiva nu vine la clinica si nici cel de chirurgie estetica nu vine la spital. In plus, noi colaboram foarte mult cu sectia de dermatologie a spitalului, care este cea mai mare din tara, unde vin foarte multe cazuri cu cancer de piele, cazuri disperate, care reclama operatii de tip constructiv: noi umblam foarte mult pe fata, ceea ce ne da siguranta cand facem lifting facial sau rinoplastie (operatii de nas).”
El spune ca in Romania, unde nu exista o traditie, performantele sunt similare cu cele din tarile occidentale, singurul lucru care le lipseste uneori medicilor romani este, in general, aparatura la nivelul celei de afara.
“Conceptual, cei din strainatate nu sunt mult peste noi. Daca ne updatam putin, totul e posibil.”
El nu exclude total posibilitatea plecarii in strainatate. Pana atunci, clinica sa colaboreaza cu alte clinici de profil din Italia sau Austria.
“Nu cred ca e om care sa nu-si puna problema asta si nu e cazul sa dai un raspuns transant.”
Cat priveste viitorul Body Profile, Rebosapca spera intr-o viitoare extindere si, de ce nu, intr-un alt viitor, intr-o listare la Bursa.
“Acest lucru este destul de dificil insa, deoarece brandul e compus din oameni si mijloace fixe si cred ca de fapt clinica sunt oamenii.”
Momentan, Rebosapca nu poate vorbi despre castiguri extraordinare din acest business, unde investitiile sunt foarte mari. Clinica are, in acest moment, opt colaboratori externi, cadre medicale.

Operatiile estetice devin tratament cosmetic
Chirurgia estetica a aparut in Romania la jumatatea anilor ’90, iar timp de patru ani piata aproape ca s-a asezat, astfel incat oricare nou-venit ar gasi destul de dificila intrarea pe o piata de circa 4.000- 5.000 de operatii pe an. Pretul operatiilor poate varia de la 700-800 de dolari la 2.000 de dolari.
In acelasi timp, in Statele Unite, numarul celor care au apelat la servicii de acest gen s-a ridicat la sapte milioane, din care cele mai populare interventii au fost operatiile de lipoabsorbtie, conform Societatii Americane pentru Chirurgie Plastica (SACP). In strainatate, preturile la astfel de operatii au preturi de trei-patru ori mai mari.
Desi inca mica, piata se misca rapid si invata repede. “Piata creste cu 18-20% pe an, iar in acest moment putem spune ca deja exista niste firme imoprtante pe piata.”
Cele mai frecvente interventii sunt, cum era de asteptat, implanturile mamare si lipoabsorbtia. Chiar si barbatii au inceput sa apeleze la aceste servicii, cele mai frecvente interventii, in cazul lor, fiind implanturile de par, lipoabsorbtia in zona “colaceilor” de la brau, ginecomastia (micsorarea sanilor), rinoplastie (operatie de nas), urechi decolate, blefaroplastie (pleoape), liftinguri si alungire de penis.
“Structura de cazuri a cam ramas aceeasi, dar am crescut numarul de cazuri, iar pacientii au devenit mai avizati. Se manifesta o acceptare a pacientului pentru asa-numitele tratamente de intretinere, de pilda fillerele (n.red. materia folosita la maritul buzelor). Inainte, cand le spuneai ca infiltratul se resoarbe in 4-6 luni, erau dezamagiti, acum il trateaza ca pe un tratament de intretinere.”
De asemenea, o alta tendinta o reprezinta cresterea implanturilor la nivelul barbiei si feselor.
“Majoritatea substantelor utilizate sunt pe trend. In functie de experienta doctorului, lumea s-a stabilizat pe anumiti infiltrati (filleri). La noi numai anumite produse sunt acceptate de Ministerul Sanatatii, care sunt achizitionate de la distribuitori avizati in urma unui proces greoi.”

Psihologul de serviciu, marele absent
Ce inseamna in chirurgia estetica o operatie reusita, dat fiind ca problema se pune un pic diferit? Fata de celelalte cazuri in care un pacient poate ajunge sa fie operat, aici operatia se face de buna voie. Oricat de pregatit in prealabil ar fi pacientul respectiv, pragul psihologic este atat de mare, incat este greu de depasit in momentul in care operatia chiar are loc. In strainatate, psihologul joaca un rol foarte mare in pregatirea pacientului pentru operatia care urmeaza, in clinicile de profil. In Romania, psihologul inca mai reprezinta o persoana cu care, de multe ori, sunt asociate tulburarile de sanatate mintala, lucru pentru care pacientii sunt reticenti sa primeasca sfaturi de la el.
“De obicei, oamenii se gandesc ca vin ca la un tratament cosmetic, de aceea este greu de suportat tratamentul postoperator. Au fost pacienti care aveau asteptari cu mult peste ce le putea oferi chirurgia plastica, in ciuda faptului ca li s-a explicat si desi au afirmat ca au inteles. De exemplu, o domnisoara care a vrut sa-si mareasca buzele, i s-a spus ca buzele vor fi umflate circa doua saptamani, si desi a parut ca a inteles, au fost probleme. Am fost si in SUA si am vazut ca psihologul face parte din staff, dar pacientele au avut o reactie vehementa.”
Cercetarile stiintifice arata ca desi marirea sanilor este una din cele mai populare operatii, consecintele psihice sunt destul de severe.
In general, femeile care apeleaza la aceste operatii o fac pentru ca nu se pot impaca cu personalitatea lor sau pentru ca au o imagine proasta despre propriul corp.
In cazul doctorului Rebosapca lucrurile sunt clare: “nu” pacientilor indecisi sau care doresc sa recurga la operatii datorita unor probleme de ordin personal.
“Incercam sa atragem pacientii care urmaresc sa arate mai bine. Mai sunt unii pe care ii deturnam, cei care vin in urma unui esec marital, profesional sau in viata. Altii spun ca partenerul a decis acest lucru. Ii deturnam, incercam sa obtinem un timp de gandire, iar multi sunt nehotarati si renunta. Acestia sunt cei care au toate sansele sa nu fie satisfacuti.”
claudia.covaci@zf.ro



Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția