Supliment editat de Ziarul Financiar

Călătorii

New Orleans merita porecla de "Big Easy"

New Orleans (Louisiana) e un tinut al misterelor si contrastelor. Destul de sarac din punct de vedere material, dar boem, chiar decadent. E poate singurul oras care se poate lauda cu un astfel de amestec cultural: veti asculta muzica "neagra", va veti plimba printr-un cartier francez, unde veti admira arhitectura spaniola si va veti ruga la o manastire de ursuline

New Orleans (Louisiana) e un tinut al misterelor si contrastelor. Destul de sarac din punct de vedere material, dar boem, chiar decadent. E poate singurul oras care se poate lauda cu un astfel de amestec cultural: veti asculta muzica “neagra”, va veti plimba printr-un cartier francez, unde veti admira arhitectura spaniola si va veti ruga la o manastire de ursuline.

“Let the good times roll” – acesta e motto-ul neoficial al celui mai fermecator oras din sudul SUA si poate chiar din toata America de Nord. Un calator malitios l-ar putea asemui cu o femeie frumoasa cu reputatie indoielnica, pentru ca atmosfera boema i-a adus faima de loc al exceselor, si pe buna dreptate.

Dar pana sa ajungem la acest capitol, sa notam ca aici e un amestec unic de influente si etnii: africani, indieni, cajun si creoli.

Poate din asta provine si efervescenta urbei: multa muzica (jazz), cluburi peste tot, ca sa nu mai vorbim de vestitul festival de Mardi Gras.

In 1699, fratii Le Moyne de Bienville au fost primii europeni care au pornit pe Mississippi din golful Mexic.

In aceasta calatorie au pus ochii pe peticul de pamant dintre lacul Pontchartrain (la nord) si marele rau (la sud).

Peste 20 de ani, un Bienville (nume predestinat) s-a intors si asa a inceput povestea Noului Orleans (Nouvelle Orleans). Primii locuitori au fost francezi, canadieni si germani.

Orasul a fost si sub ocupatie spaniola la un moment dat, iar in 1803 Napoleon a vandut Louisiana americanilor.

Francezii au fost cei care au adus foarte multi sclavi din Africa, iar acestia din urma au adus cu ei ritmurile proprii si o forma de spiritualitate noua: voodoo. Acestui fapt istoric dureros (aducerea sclavilor africani) i se va datora secole mai tarziu nasterea fenomenului mondial numit jazz.

Multa vreme, negrilor li se permitea sa se adune doar in Congo Square, iar ei veneau aici in fiecare duminica pentru a dansa dupa ritmuri africane.

Incet-incet au aparut ritmuri noi, adaptate vietii de aici, dar pornite din sufletul african si asa s-a nascut jazz-ul, care initial s-a cantat in cartierele rau famate. De altfel, “to jazz”, in engleza creola vorbita in New Orleans, insemna a face dragoste (pe fuga)- de aici probabil ritmurile ametitoare uneori ale jazz-ului.

Atractii

In Cartierul Francez (French Quarter), arhitectura e mai mult spaniola, deoarece cladirile construite de francezi au fost distruse de un incendiu in secolul al 18-lea. Tot aici se afla Old Ursuline Convent, cea mai veche cladire din oras, datand din 1745.

Pentru o alta fata a New Orleansului, incercati Jackson Square, care pare un balci permanent: muzicieni pe strada, diversi artisti, ghicitoare si mimi.

Nu departe se afla Chartres Street, cu doua muzee importante: Cabildo (despre influentele orasului) si PresbytÂ?re, despre istoria lui.

Tot in French Quarter e si un muzeu care nu trebuie ratat: Historic Voodoo Museum, jumatate muzeu (cu diverse potiuni, descrieri de ritualuri, obiecte specifice), jumatate targ de unde puteti lua “gris-gris” pentru artrita sau papusi voodoo pentru iubiti infideli.

Faubourg Marigny e tinutul boemei prin excelenta, pe cand cartierul TremÂ? “apartine” muzicii negre. O alta atractie ar fi Aquarium of the Americas, unde sunt simulate diverse habitate acvatice, incluzand raul Mississippi si delta. Animalele tropicale din bazinul Amazonului si recifele caraibeene se numara printre “exponatele” vii care populeaza Audubon Zoo din acelasi loc.

Daca vreti sa faceti o calatorie in timp, la vest de oras se afla un tinut mlastinos care a apartinut populatiei cajun, iar pe malul Mississippi mai gasiti si acum plantatii de zahar si chiar cate o coliba de sclavi.

Evenimente

Mardi Gras e o sarbatoare romano-catolica ce precede postul Pastelui si vrea sa fie un ultim exces inaintea perioadei de austeritate. Dar pentru ca oamenii de aici nu se impiedica de un calendar, “fiesta” incepe de fapt cu doua saptamani inainte de data propriu-zisa. Care alegorice, masti, costume trasnite, multe femei invaluite (doar) in margele. Cei care defileaza obisnuiesc sa arunce multimii diverse suveniruri – animale de plus, margele, cupe, monede spaniole vechi (“doubloons” sau dubloni )- asa ca fiti pregatiti sa prindeti tot ce pica. Ca faima nu depaseste Carnavalul de la Rio, e adevarat, desi l-ar putea concura in spectaculozitate si mister.

Se organizeaza si un adevarat “Carnaval Latino”, dar in ultimul weekend din iunie. Cat despre “Jazz Fest”, acum nu mai e vorba doar despre jazz, pentru ca vin muzicieni din toate genurile, de la big band la zydeco (muzica din cultura autohtona cajun). In Parcul Armstrong se aduna diversi comercianti care ofera mancare, obiecte de artizanat si multe alte nimicuri care fac farmecul orasului.

Pentru pasionatii de literatura, in martie se organizeaza si Festivalul Tennessee Williams, cand oricine se poate inscrie cu o piesa la festivalul de dramaturgie.

New Orleans e locul unde gasiti tot farmecul Americii concentrat intr-un oras vechi de 300 de ani si rezumat in trei cuvinte: libertate, jazz si voodoo.

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția