Muzica: Maria Raducanu si muzica straveche
Lansarea a doua CD-uri cu tipuri diferite de muzica - populara si traditionala europeana poate fi considerata si o coincidenta, dar si prologul unui interes cultural si artistic. E vorba de "Cantece din Rasarit" (Chants des Levant)-improvizatii stravechi ale Mariei Raducanu si contrabasistului Jan Roder si, in al doilea rand, PONTICe-UNU
Lansarea a doua CD-uri cu tipuri diferite de muzica – populara si traditionala europeana poate fi considerata si o coincidenta, dar si prologul unui interes cultural si artistic. E vorba de “Cantece din Rasarit” (Chants des Levant)-improvizatii stravechi ale Mariei Raducanu si contrabasistului Jan Roder si, in al doilea rand, PONTICe-UNU.
Pentru multi, personalitatea Mariei Raducanu nu mai este un secret, fiind una dintre cele mai populare cantarete de jazz. Usurinta cu care trece din domeniul jazz-ului la folclorul romanesc, spaniol, rusesc, surprinde si da “nemasura” unui talent cu adevarat exceptional.
Desi a debutat discografic destul de tarziu, are deja aproape 10 CD-uri la activ, in mare parte in colaborare cu artisti straini (Franta, Germania, SUA), dar si romani. Pentru cei care au ascultat-o, intensa emotie cu care interpreteaza, fuga de clisee, de manierisme si absenta comercialului sunt deja marci Maria Raducanu.
Actualul CD “Cantece din Rasarit”, in formula bilingva, romana-franceza, nu-si propune sa promoveze folclorul, ci, mai ales – cu ajutorul unui artist strain care nu cunoaste “calapoadele” stilistice romanesti, Jan Roder, sa redescopere arhaicul uitat. Promovarea CD-ului in spatii total diferite (Muzeul Literaturii Romane) si Green Hours n-a avut o motivatie comerciala. Constienti de faptul ca publicul caruia i se adreseaza e selectat aproape natural nu dintre nostalgicii supravietuitori ai socialului de zi cu zi, ci dintre iubitorii calatori spre arhetipuri, Maria Raducanu si Jan Roder se bazeaza pe simplitate si esentializare. Muzica si vocea au o forta pe care Maria Raducanu o readuce dintr-un “illo tempore” arhaic, cu inflexiuni ritualice si cu indemnul subsidiar de a ne intoarce privirea spre noi insine ca locuitori binecuvantati ai unui Levant universal si nu al kitsch-ului balcanic recent. Prin textele alese, prin orchestratie “Cantece din Rasarit” e un adevarat experiment antropologic.
Cel de al doilea CD, intitulat UNU si lansat de trupa PONTICe intr-un concert in aerul istoric al centrului vechi al Bucurestilor la club Myth 1476, se plimba prin muzica traditionala europeana: spaniola, italiana, franceza, engleza, greaca. Grupul, format din doi actori (Viorel Paunescu si Catalin Mirea), un arhitect (Mihai Para), o jurista (Monica Ivanov), o jurnalista (Alina Svabu) si o violonista (Raluca Stratulat) are ambitia unei calatorii prin europa moderna si premoderna, cu ritmuri si acompaniament de chitara, vioara, tobe, castaniete, vioara saracului. Muzica place pentru ca are la baza bucuria vietii. Pare a fi, si acest CD o demonstreaza, singura formatie de muzica veche europeana care isi aroga rolul de functionari ai Europei unite.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
