Stil de viață /TENDINTE
Moda fictiunii
Cartile cuceresc oameni din ce in ce mai diferiti, prin metode diverse. Literatura feminina si cea "a misterelor" fac furori printre cei care vor sa fie "la moda", cartile motivationale se inghesuie pe biroul managerilor, copiii nu mai stau pe ganduri cand e vorba de o carte masiva (vezi mania Harry Potter)
Cartile cuceresc oameni din ce in ce mai diferiti, prin metode diverse. Literatura feminina si cea “a misterelor” fac furori printre cei care vor sa fie “la moda”, cartile motivationale se inghesuie pe biroul managerilor, copiii nu mai stau pe ganduri cand e vorba de o carte masiva (vezi mania Harry Potter).
In plus, ordinea cronologica, alfabetica, dar si financiara dicteaza ca inainte de “blockbuster” e intotdeauna un “best seller”.
Mai nou, doamnele strang cu drag in brate nu numai gentile din colectia primavara-vara, ci si noile volume colorate din “literatura feminina”. Cateva baruri si cafenele ofera, pe langa bauturi, si carti ce pot fi rasfoite pe indelete, companii de cosmetice se aliaza cu edituri, iar mai multe reviste de moda includ ca bonus cateva pagini din romane straine in premiera. Se intampla in Romania, in ciuda faptului ca bibliotecile de cartier devin restaurante, iar statisticile sunt ingrijoratoare (doar un roman din cinci cumpara macar o carte pe an, best seller insemnand in jur de 200.000 de exemplare vandute). Impresia generala e ca lumea citeste sau, oricum, e incurajata sa o faca. Sa fie vorba de o “moda”?
Mai degraba un efect al marketingului bine tintit. Pe de o parte, literatura feminina isi explica succesul prin faptul ca femeile oricum citesc mai mult decat barbatii, dupa cum s-a demonstrat deja. Iren Arsene, director editorial Curtea Veche, nu crede insa in asa-numita literatura pentru femei. “Eu nu pot sa fac o diferenta ca editor; de fapt, e tot o chestiune de marketing”.
Si totusi doamnele par sa aiba, intr-adevar, mai multe in comun cu cartile. De pilda, imperativul “masurilor mici”. Un critic/scriitor american, Walter Kirn, observa intr-un articol ca marimea conteaza si pe piata editoriala. Sunt mai multe sanse ca o carte subtire sa fie “sentimentala”, prin urmare sa fie mai vanduta decat una mai masiva (cu exceptia trilogiei “Stapanul Inelelor”, probabil). Si nu neaparat pentru ca volumele mici sunt mai ieftine, ci pentru ca sunt percepute ca fiind mai accesibile, mai putin serioase, mai oneste. Unul dintre exemplele date de Kirn e romanul lui Hanif Kureishi, “Intimitate”, un volum discret, “care ar incapea chiar si in cea mai mica poseta”. O carte la moda pare sa fie definita mai mult de aspect – “marime moderata, coperta frumoasa, vazuta chiar ca un accesoriu de plaja, de poseta sau de buzunar, un obiect pe care-l porti, desi nu intotdeauna il si citesti”, spune Ana Antonescu, editor-sef Nemira.
La noi best sellere au fost putine titluri si din registre diferite: “Codul bunelor maniere astazi”, de Aurelia Marinescu (Humanitas), “Codul lui Da Vinci”, Dan Brown (editura Rao) sau “Secretele succesului”, Dale Carnegie (Curtea Veche). Editorul-sef al Nemira observa o crestere a vanzarilor peste limita obisnuita la romanele comerciale cu subiecte istorico-religioase (“Ultimul templier”, Raymond Khoury sau “Masca lui Atreus”, A.J. Hartley). Iren Arsene explica: “Va conta si conteaza deja foarte mult marketingul. Aceste carti care se vand bine au un marketing bun, in locul lor putea sa fie oricare alt titlu”. “Oamenii sunt influentabili, cumpara o carte daca au auzit de ea, daca e best seller, daca e ‘la moda'”, spune Arsene.
Pana la urma, si cartea e un produs. “Nu mi se pare nimic grav sa citesti un titlu la moda, in niciun caz nu e vorba de vinovatie”, adauga Antonescu.
Cititul e incurajat chiar si de firme din afara pietei editoriale. Compania de cosmetice Oriflame e prima care a realizat un parteneriat cu o editura, Curtea Veche, pentru a promova autori contemporani ca Thomas Eloy Martinez sau Tatiana Tolstaia. Astfel, lunar apare un titlu nou care se gaseste in catalogul de cosmetice si poate fi cumparat prin intermediul distribuitorilor. Iar campania inceputa in februarie pare sa aiba succes, conform organizatorilor. Si nici macar nu a fost vorba de literatura comerciala sau “pentru femei”, ci de scriitori contemporani, mai putin cunoscuti la noi, care propun titluri diverse – “Zborul Reginei” (Martinez), “Manejul spaniol” (Michel del Castillo) sau “Amante si regine” (Benedetta Craveri).
Cele doua companii au organizat chiar si un club de lectura: o data pe luna, intr-o joi, cititori, traducatori si editori vorbesc despre motivele pentru care merita sa citim cartea pusa in discutie. Iren Arsene propune chiar lectura ca team building. “Daca mai multe firme ar oferi angajatilor astfel de cluburi de carte, rezultatul ar fi niste angajati mai motivati sau in orice caz mai putin plictisiti”.
De altfel, unele carti chiar “ies in oras” si pot fi intalnite in baruri, din New York pana in centrul Bucurestiului, asezate in rafturi elegante de-a lungul peretilor printre pipe, cocteiluri si ceaiuri. E cazul cafenelei “Pipe si carti”, al librariei “Carturesti”, ca si al barului newyorkez Hudson, frecventat de James Gandolfini, alias Tony Sporano, sau al National Arts Club unde merge si Bono, solistul formatiei U2. Sau chiar al parcurilor, Central Park fiind adesea scena unor lecturi publice.
Stil de viață /TENDINTE
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
