Mobila pentru un club din viitor

In fiecare primavara, la centrul Fiera din Milano, cele mai mari branduri dicteaza tendintele in materie de mobilier. Iar undeva in acest spatiu urias al expozitiei graviteaza un “satelit”, un loc unde zeci de tineri designeri de obiect isi fac debutul international. Anul acesta, pentru prima oara, trei romani au facut parte dintre cele 170 de nume.
Coltul romanesc a insemnat un fotoliu cu 3 perne detasabile, o “Hypno upholstery” (tapiterie hipnotica), o canapea modulara Ninja, o etajera Snowman si “Cold Hand Luke”, un suport de cutite. Cele 5 obiecte au fost create de arhitectii Robert Marin si Adrian Cancer (Square One) si scenografa Ramona Macarie. Despre “exponate” ei spun cu modestie ca sunt mai degraba exercitii de design decat rezultatele unor studii ergonomice, dar “se sustin una pe cealalta, ca o mica familie fericita”. Lucrarile lor s-au bazat pe simtul umorului, iluzii si jocul cu perspectiva: etajera are decupat un om de zapada vizibil doar dintr-o parte, unul dintre fotoliii “hipnotizeaza” prin jocul liniilor, iar celalalt poate ascunde intre perne un CD player, o lampa si o masuta.
Despre Salon Satellite de la Milano se spune ca e o “platforma pentru designul de maine”, un loc unde te intalnesti cu viitorii mari designeri ai lumii.
Asa cum arata “A Dream Come True”, expozitia aniversara din 2007 (cel de-al zecelea an), multe prototipuri care au fost candva prezentate aici sunt acum in magazine importante sau au facut branduri din numele creatorilor: Quinse (hoteluri, instalatii de arta), Front Design sau Big Idea.
Anul acesta, trendul a mers inspre obiectele mari, iar arhitectii romani nu au facut opinie separata. Desi spun ca participarea la Milano a fost o incercare de se autodepasi, au experienta in amenajarea spatiilor interioare mari: cluburi precum Embryo sau lounge-uri. Forme organice au umplut spatiul romanesc de la Milano, fotoliul “Cell Upholstery” (tapiterie din “celule”) fiind cel mai bun exemplu. “Ca si concept, mai toate s-au bazat pe manipularea geometriei, pentru ca nu prea am avut de ales – neavand o tehnologie avansata, a trebuit sa folosim cel mult taierea in bloc ca tehnica”. Fotoliul care seamana cu un nasture e format din trei perne si ofera 3 posibilitati: CD player, lampa si masuta incluse. Cei trei s-au “jucat” cu materiale ca poliuretan plusat, coaja de fibra de sticla tapitata, polistiren imbracat in pluta sau corian.
Dar eventualii clienti mai au de asteptat pana cand vor putea cumpara aceste obiecte, pentru ca salonul e o rampa de lansare, nu neaparat un targ unde se semneaza contracte. Nici macar australianul care a luat premiul I de la revista Design Report nu e sigur ca va avea obiectele in productie. El a castigat pentru intentia umanista, nu cea practica, pentru ca a creat mobilier rabatabil pentru copii: pat, scaun, carut, lucruri foarte simple care se pliau, dar pe care o mama nu le-ar cumpara. S-a apreciat faptul ca in epoca “glam”-ului, sunt si oameni preocupati de copii. “Nu e o regula, in design se pot aprecia simtul practic, dar si simbolistica sau latura ecologica”, spune Robert Marin. Locurile 2,3 si 4 au fost toate luate de nemti, care aveau in principal lampi foarte simple ca realizare si geometrie. Intoarcerea la valorile de baza a fost salutata.
Dar la Milano si in special la Satellite e o atmosfera de imbratisare a noilor idei, oricat de ciudate, nepractice si primare ca stadiu fizic ar fi ele. De pilda, unii au propus o vaza creata de albine: o forma in care intrau albinele si isi faceau fagurele, iar cand forma se desfacea rezulta vaza. Altii aveau o lampa care trebuia sa dea de lucru mustelor: un bec cu elice, care plimba lampa aleatoriu. “Era poate un joc interesant pentru insecte, dar in general nu e tocmai util sa ti se plimbe lampa. Dar ca demers de design nu poti sa-l treci cu vederea, pentru ca a lua in considerare comportamentul unei insecte e un manifest de design”, adauga Marin.
Chiar daca nu ajung in productie, obiectele de design contemporan se pot vinde acum si ca obiecte de arta, prototipurile ajungand si la 200.000 de dolari in galerii, daca sunt remarcate de persoanele potrivite. Iar la Milano se intalnesc cele mai mari nume din domeniu: de la Marva Griffin (fondatoarea si curatorul Salone Satellite) si Giulio Cappellini, la Rossana Orlandi (care are un butic in Milano) sau concept store-uri cum e Colette (Paris). Aici se intampla trendsetting-ul pe nisa de mediu si high class din aceasta industrie care manipuleaza miliarde.
Pentru romani participarea a fost cu folos, chiar daca nu vor sa spuna prea multe. “Am stabilit niste contacte, dar de acum e o chestie de noroc. Oricum pentru mine e un fel de hobby extrem: daca altii isi dau banii pe masini, noi am dat pe niste obiecte de mobilier, de care nimeni nu are deocamdata nevoie, dar pe care le-am facut ca sa ne scoatem din cap niste idei”, marturiseste Marin.

Cultură /DESIGN