Stil de viață /TENDINTE
Moarte sentimentelor!
Moarte sentimentelor!
Femeile nu se mai indragostesc atat de des ca in secolul trecut. Iar daca totusi se indragostesc, o fac numai dupa indelungi cercetari rationale. Vor neaparat o cariera de succes si sunt extrem de pretentioase atunci cand isi aleg un partener. Spontaneitate, pasiune, romantism – au disparut sau doar s-au rebranduit?
Trup gratios strans obsesiv in corset, talente artistice obligatorii, aptitudini de mama devotata si veleitati de gheisa occidentala atunci cand vine sotul de la birou – cam asa suna un CV feminin demn de lauda acum o suta de ani. Portretul era completat doar de parul lung si inclinatia genetica pentru iubire si romantism. In urma cu peste un secol, femeia “gandea cu inima”. Sau, cel putin, asa era promovata imaginea ei. Secolul 19 a fost secolul in care casatoria si iubirea erau intr-un razboi tacit, secolul in care mai toti scriitorii de seama creau ode marilor iubiri imposibile.
Astazi, stranepoatele celor care visau la feti frumosi pe cai albi au masina proprietate personala cu care se deplaseaza in fiecare dimineata la birou, unde isi apostrofeaza subalternii barbati, numai daca e cazul, dupa care comanda in graba un mic-dejun/pranz/cina pe care il savureaza pe tastatura, pentru ca, la cateva ore trecute fix (eventual 10 pm fix), sa se instaleze din nou in masina proprietate personala si sa conduca grijuliu pana acasa unde le asteapta sotul, copiii sau pisica, in cel mai bun caz. Nici vorba de iubire imposibila, casatorie de convenienta sau “chiar daca parintii ma dezmostenesc, eu fug in lume cu iubitul meu!”. Astazi, romantismul a fost redus la cateva telenovele, o duzina de lumanari parfumate si un buchet de trandafiri dupa o seara “la meci, cu baietii”.
Romantism versus feminism, familie versus cariera – controversele se tot tin lant de cateva decade incoace. Dar, cum anume a ajuns romantismul sa se transforme din virtute in slabiciune?
La The Times Cheltenham Literature Festival de anul acesta s-a tot discutat pe aceasta tema. “Femeile nu se mai indragostesc asa cum obisnuiau sa o faca odinioara”, a spus Fay Weldon, o scriitoare din Marea Britanie cunoscuta pentru nuvelele cu parfum feminist (“The Life and Loves of a She-Devil”). Weldon sustine ca femeile se abtin sa se mai indragosteasca si asta pentru a fi egale cu barbatii, intr-o lume in care “totul se reduce la hormoni, molecule si gene” (dupa cum afirma cercetatoarea franceza Lucy Vincent, autoarea volumului “Cum ne indragostim”).
“E adevarat ca traim intr-o epoca in care romantismul nu e vazut cu ochi buni. Ba chiar a ajuns sa fie o slabiciune tipic feminina, laolalta cu sensibilitatea excesiva”, explica Laura Sorea, psiholog. Pentru a ajunge in pozitii de top, femeile trebuie sa dea dovada de stapanire de sine, obiectivitate si putere, atribute asociate, de obicei, barbatilor. “Din pacate, majoritatea nu realizeaza ca, atat ele, cat si barbatii, sunt, in primul rand oameni si, deci, nu pot trai fara iubire. Romantismul este o necesitate si sunt puternice acelea care recunosc acest lucru”, sustine Sorea.
Cu toate acestea, femeile sefe prefera sa controleze si sa amane pe cat posibil momentul “indragostelii” care le-ar putea perturba planurile in cariera. Este cazul Mirunei Pana, managing partner la o firma de imobiliare. Are 32 de ani si locuieste singura de 10 ani. Nu chiar singura daca o pui la socoteala si pe Lina, labradorul auriu care o asteapta acasa in fiecare seara. Desi uneori si-ar dori sa aiba o relatie, Pana sustine ca, pentru ea, “dulcegariile astea romantice sunt de prisos atunci cand vrei sa ai o pozitie buna. Sunt potrivite in liceu sau facultate. Cand incepi sa lucrezi la o cariera insa, se schimba totul. Trebuie sa iti construiesti o imagine puternica, iar sentimentalismele nu au ce cauta in peisaj. Si nici nu as avea timp pentru o relatie. Imi canalizez toate fortele in directia jobului in acest moment”, explica Pana.
E adevarat ca imaginea este, de multe ori, cea care vinde in afaceri si ca sensibilitatea este, de si mai multe ori, asociata cu lipsa de putere, dar “tocmai ‘je ne sais quoi-ul femeii’ este un atu pentru aceasta intr-o lume a barbatilor”, sustine Oana Ioan, marketing & PR manager Eden Spa. Tot ea e de parere ca o femeie puternica este cea care isi pastreaza farmecul si senzualitatea intr-o lume destul de rigida – “Uitati-va la evenimentele corporate. Intr-o multime de oameni imbracata in negru, o aparitie putin mai sofisticata, cu o tusa personala, este mult mai rapid remarcata”, spune Ioan. Pana la urma, “a-ti cenzura trairile, din punctul meu de vedere, este un semn de slabiciune”, explica Ioan.
Ally McBeal (personaj interpretat de Calista Flockhart) este cel mai bun exemplu. Avocata la o firma din Boston, nu se teme sa-si arate trairile si nici sa-si caute sufletul-pereche, in ciuda faptului ca poate parea ridicola. Ea este exact opusul femeii-puternice de secol 21. Se indragosteste de colegii de barou si nu se sfieste sa o arate in public. In acelasi serial exista insa si Nelle Porter (Portia de Rossi), sau “Sub Zero”, cum este denumita din cauza personalitatii sale de ghetar. Nelle se afla la polul opus atunci cand vine vorba de romantism sau sentimente, in general.
Se poate, totusi, ca, in lumea moderna, romantismul sa fie retinut si controlat, pentru ca “arata stangace sau exaltat fata de orientarea catre pragmatism si rationalism, iar expus, romantismul poate parea ineficient”, povesteste Crenguta Rosu, managing partner la firma de comunicare si relatii publice DC Communication. Ea recunoaste ca este o persoana romantica si ca tocmai aceasta trasatura a ajutat-o sa se implice in orice proiect profesional care presupunea creativitate si imaginatie. Crenguta Rosu este de parere ca “numai romantismul inoportun sau prost temperat ar putea dauna imaginii unui om de afaceri, fie femeie, fie barbat. Lirismul, fantezia, emotiile sunt nepotrivite cand se vorbeste despre cifre exacte si bugete, dar sunt un motor pentru constructia unei viziuni si pentru procesele creative”.
Intr-un mediu exclusiv pragmatic, romantismul poate fi desuet sau, in cel mai bun caz, “exotic”. Dar chiar si feminismul poate capata parfum de romantism – “de ce ne parfumam, de ce ne cumparam genti si pantofi, chiar daca sunt foarte scumpi, de ce mai mergem in centre de infrumusetare si relaxare?”, intreaba Oana Ioan. Ea nu crede in afirmatiile de genul “o fac numai pentru mine” – “Acestea sunt adevarate intr-o anumita masura, insa sa fim sincere: ne place sa fim admirate, remarcate, sa flirtam nevinovat. Si daca asta nu-i romantism, atunci ce e?”, spune tot ea.
Fay Weldon (75 de ani) crede ca femeile platesc abia acum pretul feminismului si incercarilor de a se “transforma” in barbati. “Generatia noastra se indragostea mai tot timpul. Noi sacrificam totul pentru iubire. Astazi, femeile sunt mult prea practice si pretentioase. In vanatoarea lor pentru cel mai inalt post din companie, uita ca sunt ‘programate’ sa simta altfel decat barbatii”, a completat ea.
“Sunt romantica, dar ma tratez” a ajuns sa fie moto-ul celor mai multe femei de cariera, si asta in detrimentul fericirii unora dintre ele. “Se stie ca femeile s-au plans intotdeauna de barbatii care fug de responsabilitatea unei relatii. Iar acum ele fac exact acelasi lucru. Pana la urma si-au atins scopul – acela de a se transforma in barbati”, conchide Weldon.
Stil de viață /TENDINTE
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
