Miliardarul care strangea capete de ata

J. Paul Getty a ramas faimos pentru pasiunea sa pentru arta, dar poate la fel de mult si pentru dragostea netarmurita pentru bani. Este recunoscut pentru muzeul care ii poarta numele, dar si pentru faptul ca a instalat un telefon cu plata la resedinta sa, pentru ca oaspetii sa nu poata profita de bunavointa gazdei.

Tatal sau a fost un avocat care s-a imbogatit de pe urma campurilor de petrol, la inceputul secolului trecut. J. Paul Getty i-a calcat pe urme si, dupa ce in adolescenta a lucrat cot la cot cu muncitorii din compania familiei, si-a investit toate resursele financiare si intreaga energie in afacerile cu petrol. Dupa moartea lui Getty Senior, in 1930, a urmat o batalie crancena intre fiul si sotia sa, pentru controlul asupra companiei. Sarah Getty, in acea perioada la venerabila varsta de 80 de ani, nu avea incredere in tactica fiului sau de a cumpara companiile lovite de Depresie, temandu-se de o secare a fondurilor. Insa strategia lui J. Paul Getty a functionat, punand bazele viitorului imperiu Getty Oil, in valoare de miliarde de dolari si care includea, la un moment dat, depozite de petrol si gaze naturale, mine de aur si uraniu, un depozit de cupru, vii, livezi, pasuni, rafinarii si combinate chimice. De asemenea, a riscat investind 30 de milioane de dolari pentu drepturile de exploatare petrolifera in zona neutra dintre Arabia Saudita si Kuweit. Dupa o asteptare de trei ani, zacamintele de titei descoperite in zona l-au propulsat in randurile miliardarilor, iar in 1957 revista Fortune l-a declarat cel mai bogat om din lume.

Insa, desi s-a bucurat de un succes imens in afaceri, nu se poate spune acelasi lucru si despre viata personala – a fost casatorit de patru ori, desi parintii sai nu au fost invitati la nici o nunta. A avut cinci fii, dar nu i-a onorat cu prezenta cand s-au casatorit si chiar a absentat de la inmormantarea mezinului, Timothy. Toti ceilalti patru fii si-au incercat mana in afacerile familiei dar nici unul nu s-a ridicat la asteptarile patriarhului, care si-a schimbat testamentul de 21 de ori pentru a le sanctiona “lipsa de loialitate filiala”.

Si-a petrecut ultimii 25 de ani din viata (a murit in 1976) la resedinta sa britanica Sutton Place, o cladire impozanta datand din secolul 16, unde era pazit de garduri cu sarma ghimpata, garzi si ciobanesti germani. A continuat sa-si conduca imperiul cu o mana de fier, desi teama de avioane il impiedica sa viziteze cartierul general al companiei, din Los Angeles. In aceasta perioada, i s-a accentuat caracterul “strangator”: a instalat faimosul telefon cu plata pentru oaspeti si strangea orice capat de ata, la propriu, fiind incantat atunci cand aduna destula pentru a lega diversele pachete. A mers pana intr-acolo incat, atunci cand nepotul sau J. Paul III a fost rapit in 1973, a negociat la sange rascumpararea cu rapitorii care, exasperati, i-au taiat urechea nepotului. Doar atunci s-a lasat convins sa plateasca.

In cele din urma, si-a lasat mai toata averea Muzeului J. Paul Getty, ale carui fonduri au ajuns in present la trei miliarde de dolari. Colectiile de picturi, sculpturi, mobilier si tapiserii vechi ale muzeului sunt nepretuite.

Cultură