Mileul revine în prim-plan pe măsură ce arta croșetatului câștigă tot mai mulți adepți. Dacă mai găsiți câte un mileu, să îl puneți la loc de cinste!
Mileul este, probabil, una dintre cele frecvente moșteniri lăsate de bunicii noștri, deși astăzi această piesă ar putea fi considerată învechită. În spatele mileului stă însă arta croșetatului, artă pe care, până în prezent, nicio mașinărie nu a reușit să…
Mileul este, probabil, una dintre cele frecvente moșteniri lăsate de bunicii noștri, deși astăzi această piesă ar putea fi considerată învechită. În spatele mileului stă însă arta croșetatului, artă pe care, până în prezent, nicio mașinărie nu a reușit să o replice. Iar rezultatul e unic, într-o lume a lucrurilor în serie. Așadar, dacă mai găsiți câte un mileu, să îl puneți la loc de cinste, găsindu-i loc printre toate decorațiunile realizate „fără număr“.
Una dintre moștenirile noastre păstrate încă din vremuri de demult, dar care până acum ceva ani reprezenta, cel mai probabil, în concepția populară, un obiect învechit, ce trebuia înlocuit, îl reprezintă mileurile. Definit ca o pânză brodată sau ca un obiect din dantelă, mileul este ornamentul care ne-a decorat copilăria, așezat cuminte pe televizor, pe mobilă sau sub bibelouri. Atunci însă, acest tip de piesă era văzută drept o moștenire de familie, făcută cu atenție și migală de bunici, mame, mătuși sau alte rude. Imediat cum lumea a început să se „modernizeze“, mileurile au devenit obiecte de domeniul trecutului, iar dacă mai dețineai un astfel de decor în casă, aveai deja eticheta unui nostalgic sau, și mai rău, a unui învechit. Și totuși…
„Tehnica prin care se realizează un mileu este una pe care nu mulți o pot deprinde. Este o tehnică meticuloasă, cu o croșetă aproape minusculă și cu o ață pe care o scapi printre degete“, spune Sorana Cocheci, care deține un mic business prin care realizează obiecte croșetate. Ea organizează și cursuri de croșetat pentru începători și avansați.
Sorana crede că mileul a fost și este luat în derâdere deoarece ne amintește de comunism și de peștele de sticlă de pe televizor. „Probabil că se și șterge greu praful de pe el. Altfel, nu văd de ce.“ Este în sine o lucrare care necesită un munte de răbdare și de talent.
„De reinventat, nu cred că am avea ce să mai reinventăm la mileu, ci doar să cunoaștem, să înțelegem și să respectăm toată munca din spate“, adaugă ea.
Odată modernizată societatea, mileurile s-au pierdut în negura timpului, pentru unii fiind astăzi doar o amintire. Și aceea vagă. La fel s-a întâmplat și cu croșetatul, o activitate care ocupa timpul liber al mamelor sau bunicilor noastre. Generația actuală însă nu a deprins astfel de îndeletniciri. Nu în masă cel puțin.
Totuși, arta aceasta nu a fost cu totul uitată, chiar și marile case de modă folosesc elemente croșetate, precum dantela clasică, pe care le aplică pe creațiile actuale. Pe lângă aceste mici elemente aplicate pe haine, brandurile internaționale de fashion au introdus și obiecte croșetate în întregime. Spre exemplu, Dior a lansat o colecție de genți croșetate din rafie. Prețul unei astfel de creații se ridică la 5.400 de dolari.
Suma e, într-o anumită măsură, justificată, dat fiind că orice obiect croșetat e unic și, din fericire, nicio mașinărie modernă sau echipament automatizat nu a reușit să reproducă arta croșetatului întocmai. Așadar, atunci când vedeți un obiect croșetat, să știți că acolo e în sine un meșteșug, e lucrarea unui om, lucrare realizată cu propriile mâini.
„Mi-aș dori ca lumea să se îndrepte mai mult către un obiect croșetat, mai degrabă decât către unul fabricat în serie, dar înțeleg că, din păcate, nu avem educația necesară privind acest domeniu“, mai spune Sorana.
Procesul prin care este realizat un obiect croșetat este unul lung, plin de răbdare, pasiune și, iarăși, răbdare. Desigur, apoi intervine prețul și timpul în care acesta este realizat. „Un obiect croșetat este unic în toată lumea asta mare, iar ăsta este cel mai de preț atu. Aici aș mai putea să adaug faptul că nu există mașinărie care să reproducă modelul croșetat, tot ceea ce este croșetat este realizat cu mâna. Poate că după alți cinci ani o să ajungă și la noi curentul de slow fashion.“
Nu același lucru se poate spune și despre tricot, unde sunt folosite andrelele și nu croșeta. Această artă a fost înlocuită de marile mașinării din fabrici. Croșetatul este încă de neatins.
Iar în acest context, cererea pentru obiectele croșetate a crescut considerabil în ultimii ani. Astfel, Sorana Cocheci a trecut de la a crea obiecte croșetate la a-i învăța și pe alții să își facă propriile creații.
„Primul atelier de croșetat l-am suținut anul acesta în aprilie, împreună cu 5-6 persoane.“ Acum, în decembrie, îl realizează pe cel de-al 23-lea, împreună cu 20 de participanți. „Am evoluat treptat și frumos. Am investit multă energie, pasiune, răbdare, recunoștință și am rămas constantă.“ Sprijinul prietenilor apropiați a fost, de asemenea, o piatră valoroasă pusă acolo, la temelie. „Așa că, orice proiect care are bazele acestea nu are cum să nu reușească, sincer.“
Comercializarea obiectelor croșetate a rămas astfel pe un plan secund, momentan. „Le realizez doar la cerere, personalizate. În prezent, încerc să mă concentrez pe Atelierele de Croșetat. Cred că avem o nevoie majoră de educație, comunitate și de relaxare“, este de părere Sorana Cocheci. Dincolo de bluze, genți sau mileuri, din croșetă ies și jucării. Sorana Cocheci „s-a specializat“ în realizarea de animale sau personaje din desene ori filme.
România are această moșternire, care ar putea fi valorificată ca o zestre lăsată de strămoși. Totuși, croșetatul nu mai e la fel de popular ca altădată. Însă, inițiative precum cursurile de croșetat reprezintă un pas în popularizarea acestei arte.
Și revista Vogue, biblia oricărei iubitoare de modă, ediția din Polonia a adus un tribut acestei arte, dedicându-i prima pagină a numărului de iunie 2024. În această țară există un sat – Koniakow, aflat în munții Beskid Slaski, recunoscut în toată lumea pentru acest meșteșug.
„În Koniaków, absolut totul este făcut din faimoasa dantelă – avem șervețele, fețe de masă, șervețele de masă, gulere, mănuși, bijuterii, bonete, decorațiuni de Crăciun, apărătoare de vise, genți de mână ori chiar celebrele curele. Producătorii de dantelă din Koniakow au creat inclusiv pentru Dior, Elie Saab, Louis Vuitton sau Rei Kawakubo. Această tradiție trăiește în locuitorii din Koniaków, iar secretele ei sunt ascunse în memoria artiștilor locali“, scrie revista Vogue Polonia.
Croșetatul nu este însă o îndeletnicire străină nici meleagurilor românești. Multe dintre bunicile și mamele noastre știau cum să manevreze croșeta printre firele de ață.
Iar dincolo de crearea unor obiecte, această îndeletnicire are și o componentă de relaxare, spune Sorana Cocheci. Ea a început să croșeteze în urmă cu opt ani, când toată lumea credea că a îmbătrânit înainte de vreme.
„Ceea ce nu se știe despre croșetat, și aici iarăși intervine educația, este că sprijină funcțiile congnitive, te ajută să te relaxezi și stimulează celulele nervoase să producă conexiuni. Pe scurt, la bătrânețe ai șanse mari să ai toate țiglele pe casă.“
Când croșetezi, eliberezi serotonină. Inițial te enervezi puțin, până înveți, dar apoi îți exprimi creativitatea, trăiești în prezent, dezvolți rezistență la frustrare și înveți ce înseamnă răbdarea. „Bunicii și părinții noștri au simțit asta, dar la un alt nivel pe care nu cred că au știut cum să-l verbalizeze și astfel să-l transmită mai departe. Acum există internetul și asta a ajutat mult la răspândirea microbului croșetatului.“
În concluzie, dacă mai găsiți câte un mileu, să îl puneți la loc de cinste, găsindu-i loc printre toate decorațiunile realizate în serie, în fabrici de mari dimensiuni, fără ca munca și sufletul unui om să fie cuprinse într-un singur obiect. Apoi, cumpărați o croșetă și un ghem de ață și vedeți ce puteți face cu ele.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
București, ce bine că ești! Cum arată un city break în Capitală la recomandarea Anei Rubeli? „Aș începe cu zona Cotroceni, apoi Icoanei-Ioanid, aș continua pe străzile din jurul bulevardului Dacia, apoi spre Armenească și Cartierul Evreiesc”
Cristina Roșca, După Afaceri Premium: București, ce bine că ești!
