Mihai Pohontu: "Bine ati venit in Statele Unite!"

Dupa opt ani “americani”, Mihai Pohontu s-a intors in Romania, in 2005. Avea atunci 26 de ani si un plan de afaceri indraznet – filiala locala a unei companii de renume international, EA Games.
Acum “a evoluat” la 100 de angajati si, dupa ce a schimbat mai multe sedii, Pohontu se declara in sfarsit multumit de fagasul pe care au luat-o lucrurile. Cand este intrebat despre inceputuri, insa, zambeste.
“Eram student in Statele Unite la Stiinte Politice si aveam nevoie de un job de noapte pentru ca aveam bursa si nu-mi ajungeau banii decat pentru studii. La un moment dat am gasit un anunt pentru un job de game tester, la firma Activision, o companie cu o cifra de afaceri impresionanta, de peste 1 miliard de dolari pe an. Am inceput sa lucrez acolo din anul doi de facultate”. Jobul a fost bine-venit nu doar datorita beneficiilor materiale, cat, mai ales, pentru ca ii permitea sa-si urmeze pasiunea – jocurile pe calculator – “mama mea a terminat matematica si a devenit parte a unui grup de cercetare in inteligenta artificiala la Institutul de Tehnica de Calcul. Asa ca am crescut cu calculatorul in casa.” Cu timpul a invatat sa faca si programare, dar niciodata nu s-a specializat in acest domeniu. Pentru Pohontu, in acea perioada, importante erau jocurile. “Puteam sa stau 8 ore pe zi jucandu-ma fara nicio problema. Si pe vremea aceea jocurile erau foarte simple, nu aveau o grafica extraordinara. Experienta era interesanta insa. Imi faceam intotdeauna timp sa incerc ultimele jocuri care ieseau pe piata. Imi placeau in special cele de strategie, jocurile de gen Civilization”.
Dar mai mult decat jobul respectiv i-a placut atmosfera, oamenii cu care lucra. In primul rand, pentru ca erau pasionati de jocuri, dar si pentru ca erau oameni creativi. “Suntem intr-o industrie creativa care se bazeaza foarte mult pe inovatie. Orice joc pe care il facem trebuie sa extinda granitele posibilului. Noi livram o experienta, care trebuie sa fie inedita de fiecare data”, spune Pohontu.
Asa ca, departe de a fi o corvoada, jobul de la Activision a impletit pasiunea cu performanta. Si, pentru ca in America se pune foarte mult pret pe eficienta, Pohontu a avansat destul de repede. A ajuns project leader, a avut proiecte mari si responsabilitati pe masura. Dar, la un moment dat, dupa terminarea facultatii, s-a decis sa caute o alta slujba, “ceva mai antreprenorial”. Pentru ca Activision era o companie destul de statica si pentru ca a considerat ca a invatat suficient de la aceasta firma, Pohontu s-a mutat la Jamdat Mobile, o companie care activa intr-un domeniu destul de nou, la vremea aceea – aplicatii pentru telefoane mobile.
Aici a infiintat un departament pe care l-a extins de la zero la cincizeci si ceva de angajati. “La un moment dat, le-am propus celor de acolo sa deschida un birou in Romania. Ei aveau nevoie de o casa de productie in Europa. Aveau deja un birou de vanzari si marketing in Londra, dar Londra fiind foarte scumpa, aveau nevoie de un birou de productie care sa fie performant, dar si un pic mai ieftin decat cel din Marea Britanie”.
La inceput, americanii au vrut sa cumpere o companie. Au cautat in Franta si Cehia, dar n-au gasit exact ceea ce cautau. Asa ca propunerea romanului a venit la fix. “Am pus la punct un business plan, am facut un buget care a iesit destul de aproape de ceea ce s-a intamplat aici, si, dupa o vreme, dupa multe discutii, tatonari, studii de piata, am decis sa venim. Din 2005. In 2006, compania a implinit un an de zile. Si in momentul de fata suntem 102 oameni”.
O suta de angajati care lucreaza 8 ore pe zi. “Eu lucrez cam 12-14 ore, pentru ca intotdeauna am proiecte mari, si daca stau pe loc, firma se va dezvolta mai incet, mai ales ca acum se afla in crestere. Si sa dezvolti o companie de la zero angajati la 100 este foarte greu. Intotdeauna trebuie sa fii cu 3 pasi inaintea celorlalti”. El este cel care ia toate deciziile legate de productie. De obicei, aceste lucruri cad in sarcina unei persoane cu senioritate in firma “dar aceste persoane cu senioritate in firma nu exista pur si simplu in eter, disponibile pentru a fi angajate. Ele trebuie formate”, explica managerul EA Romania.
Programul de 14 ore pe zi i se aplica numai lui si altor doi manageri. “Sunt foarte mandru de asta, pentru ca in industria jocurilor, atat la noi, cat si in afara, se lucreaza multe ore. Dar am reusit sa creez un sistem prin care acest lucru sa nu fie necesar aici”, spune Pohontu. S-ar putea crede ca cel care lucreaza 14 ore pe zi este un singuratic, dar nu este si cazul lui Pohontu, care este casatorit cu o americanca. Familia este chiar unul dintre motivele pentru care in 2007, la expirarea contractului, Pohontu vrea sa se intoarca in State. De ce? “Pentru ca as vrea sa-mi continui studiile si pentru ca sotia mea isi doreste ca viitorii nostri copii sa creasca, atata vreme cat sunt inca mici, in Statele Unite.
Da, vrea sa-si continue studiile si asta pentru ca stiintele politice raman domeniul care il pasioneaza cel mai mult si in care si-ar dori sa profeseze la un moment dat. “Lumea ideilor asociate politicii ma fascineaza. Imi place drumul pe care sunt acum, dar nu exclud posibilitatea ca la un moment dat sa fiu jurnalist sau sa scriu o carte despre filosofia politica”.
In plus, “Statele Unite sunt extrem de interesante. Cultura este foarte diferita, oamenii sunt mult mai individualisti si totodata foarte pragmatici, utilitarieni. Intrebarea pe care si-o pun tot timpul americanii este ‘what works?’. O strategie foarte buna din punctul meu de vedere, pe care, daca am aplica-o si aici, in toate domeniile, unele lucruri ar fi mai simple”, afirma Pohontu. De asemenea, America este un loc in care munca este rasplatita – “daca muncesti nu conteaza de unde vii, ce religie ai, cum arati sau din ce familie provii, conteaza doar sa faci o treaba buna”.
La intoarcerea in Romania, spune ca socul nu a fost prea mare. “Eu stiam de la inceput ca aveam ocazia sa aplic aici acelasi sistem pe care l-am invatat in State. Asa ca am construit o companie cu criterii de business american. Si functioneaza. Ne-am extins foarte mult in ultima vreme si inca nu am terminat”.
Pohontu are si o gluma “americana” pentru noii angajati. Le spune “in momentul in care pasiti in firma asta, pot sa spun: Bine ati venit in Statele Unite!”. Pentru ca aplica aceleasi politici de resurse umane, acelasi sistem de evaluari si spera ca si salariile sa ajunga la acelasi nivel in timp scurt. Cel mai mult conteaza eficienta si productivitatea. “Americanii sunt foarte eficienti, iar romanii sunt exact la polul opus. Ei trebuie sa invete sa fie eficienti. In momentul in care performanta noastra va fi la acelasi nivel cu cea a unui programator din Statele Unite, putem, cel putin, spera ca salariile se vor echivala si ele. Traim intr-o piata deschisa si daca noi suntem la fel de buni ca americanii, vom primi contracte la fel de bune. Prin urmare, compania care va ajunge la acelasi nivel din punctul de vedere al performantei cu una din Statele Unite, va avea si cifre de afaceri impresionante”, explica Pohontu.
In momentul de fata, biroul de productie de la Bucuresti se adreseaza pietei din Europa de Est, pentru ca, spune el, Romania nu a fost inca “educata” pentru astfel de produse. “In Romania nu avem competitie foarte serioasa pe piata si acesta este un lucru foarte bun, mai ales ca aici nu exista o piata pentru jocurile pe telefoane mobile”, spune Pohontu. Exista insa speranta, pentru ca “un sistem bun de marketing poate vinde si apa din piatra seaca”.

Stil de viață /Din vorba-n vorba cu Mihai Pohontu