Gastronomie /Turism
Mauritius, o varianta de rai
Poate ca insula Mauritius e la celalalt capat al lumii, dar pentru cei care vor sa leneveasca, posibilitatile sunt nelimitate. Pat, barca, sezlong sau direct plaja. Printre activitatile posibile se numara cititul in ochii unei broaste testoase sau, pentru cei mai activi, sporturile nautice.
Un prim reper al Republicii Mauritius este pasarea dodo, ce se lafaie pe steag si pe fiece suvenir pentru turisti. E foarte reprezentativa pentru insula, cu toate acestea ar putea parea o alegere neobisnuita sa pui pe steag o pasare dintr-o specie disparuta, cand insula e un loc plin de vitalitate, care priveste cu incredere spre viitor. Rar se intampla sa vezi atatea rase si religii aruncate laolalta pe o insula atat de mica si carora sa le fie atat de greu sa se evite. La fiecare pas, Mauritius face Londra sau New York-ul sa para provinciale, sau, cel putin, monocromatice.
De la descoperirea insulei de catre portughezi a trecut prin mai multi proprietari decat o masina: Olanda, Franta si – pana in 1968 – Marea Britanie. Veti gasi aici populatii de origine indiana, africana, chineza si europeana, de toate religiile: hindusi, musulmani si crestini. Desi limba oficiala e engleza, pe strada se vorbeste creola. La restaurant poti fi servit cu boeuf bourguignon, macaroane, carne cu sos curry sau pui jamaican – toate, dupa cate se pare, “tipice pentru Mauritius”. S-ar putea crede ca e focarul perfect pentru un razboi al civilizatiilor. Si totusi, localnicii traiesc intr-o atmosfera relaxata si prietenoasa sau, cel putin, incearca sa nu se calce pe bataturi, iar secretul pare a fi politetea. Locuitorii din Mauritius au invatat cu mult timp in urma sa primeasca in mijlocul lor oaspeti ciudati: insula geme de statui ale exploratorilor portughezi, colonistilor francezi, regilor englezi, si chiar al unui proprietar de plantatie care fusese un sustinator al sclaviei.
Cum e Mauritius? In primul rand, e foarte departe: faci 15 ore pana acolo, si totul pentru a te praji pe un sezlong. Daca cei cu spirit de aventura pot porni la vizionare de balene albastre in Oceanul Indian, majoritatea vizitatorilor se vor ocupa cu motaitul, scufundarile si balaceala.
Dupa distanta, urmatorul soc e pretul: pentru a ramane o destinatie exclusivista, Mauritius a interzis cursele charter, iar hotelurile sunt in general de lux, sau cel putin scumpe. Clima iti ofera cea din urma surpriza. Imaginati-va cateva sute de turisti care coboara din avion cu elan, in camasi inflorate si palariute de plaja, pentru a fi intampinati de o ploaie marunta ce aminteste mai mult de cenusia Londra. Suntem la Tropice, e drept, dar ploaia e un eveniment mult prea frecvent intalnit pentru a fi considerata un fenomen exotic: exista chiar o zona din centrul muntos al insulei, Curepipe, care e cunoscuta drept Little England (Mica Anglie). Despre acest loc se spune ca “daca nu ploua acum, sigur nu mai dureaza mult pana se porneste.” Prin urmare, Mauritius a pierdut cate ceva din statutul de destinatie favorita pentru posesorii de Louis Vuitton, dar, facand un mic efort, putem trece peste dezamagirea de a nu o vedea pe Naomi Campbell la masa vecina din restaurant.
In taxi, pe drumul de la aeroport la hotel, treci pe langa campuri nesfarsite de trestie de zahar. Industria e pe cale de disparitie, dar inca domina peisajul cu conace impunatoare, de unde francezi din vechea elita conduc plantatiile.
Noua industrie extrem de activa e industria textila: fabrici care produc pentru marci internationale ale marilor designeri fac haine cu care defileaza vest-europenii: aceasta e, intr-adevar, cea mai globalizata si multiculturala insula din lume.
Dar exista multe atractii si pentru turisti, nu doar pentru economisti. Cine nu e intrigat la vederea unui indicator pe care scrie “Spre ferma de crocodili”, sau la vederea unei manguste ce traverseaza soseaua topaind? Si cine nu s-ar uita cu ochi mari la fetele in costume sumare traditionale, care danseaza in ritmuri din vremea comertului cu sclavi? Hotelul Mšvenpick Resort & Spa din statiunea Bel Ombre este locul de refugiu pentru adultii obositi, dar copiii s-ar putea sa fie fascinati de cele trei piscine, camera cu jocuri si tobogane.
Nimic nu e mai placut, dupa o calatorie lunga cu avionul, decat sa atipesti, leganat de Oceanul Indian. Totul e sa nu atipesti in soare.
S-ar putea sa te trezesti cu o arsura zdravana, cu managerul hotelului aplecat deasupra ta, cu un barman aducandu-ti apa si un altul lotiunea de utilizat dupa bronz. E, totusi, o buna metoda de a testa promptitudinea serviciilor.
Bel Ombre e o statiune foarte bine organizata. In afara aricilor de mare care impanzesc plaja, nu prea ai de ce te plange. Exista cluburi pentru copii unde copiii chiar se simt bine, invata dansuri traditionale si urmaresc spectacole cu numere din High School Musical. E un cadru perfect pentru o vacanta in familie, cu mentiunea ca nu prea te intalnesti prea mult cu membrii familiei.
In vreme ce personalul rabdator de la clubul copiilor ofera servicii complete de babysitting, adultii pot reflecta relaxat asupra stresului de zi cu zi. Un alt cadru potrivit pentru discutii relaxate e o plimbare cu barca, pana la un restaurant de pe coasta.
Dupa cateva zile de relaxare la soare, parca simti, totusi, nevoia sa te smulgi din sezlong si sa inoti un pic, dar e nevoie de ceva efort pentru a ajunge pana la bariera de corali, asa ca poti renunta. Sunt nenumarate sporturi acvatice din care poti alege, iar instructorii sunt tineri care te invata schiul nautic cu multa rabdare.
Exista multi turisti care nu mai parasesc hotelul pana in momentul cand se intorc la aeroport, dar pentru cei care nu vor sa priveasca peisajul ca la televizor exista rezervatia naturala Isle aux Aigrettes, unde misuna broaste testoase-gigant si porumbei roz.
Aceasta insula nelocuita, inconjurata de lagune de smarald, pare desprinsa din filmul “Plaja”. Daca esti, in schimb, insotit de copii mici, care de-abia isi tarasc picioarele si se plang de intepaturile de tantar, pare mai degraba o scena din “Podul de pe raul Kwai”. Totusi, merita sa faci excursia, fie doar pentru a vedea niste testoase, ale caror priviri plictisite parca vor sa spuna le-au vazut pe toate si nimic nu le mai surprinde. Altfel, insula nu e tocmai un loc foarte animat. Capitala Port Louis e un oras care pulseaza, dar nu intr-un ritm nebunesc si, din pacate, nu exista nici prea multe casute cochete, frumos colorate, cu care orasul sa-si atraga vizitatori.
Cu toate acestea, Mark Twain a spus la un moment dat ca Raiul a fost copiat dupa Mauritius. Oricum, e bine sa aveti si o carte buna in bagaj, pentru orice eventualitate.
Gastronomie /Turism
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
