Mai lasa decizia BNR loc de schimbari la dobanzi?

BNR a decis sa mentina conditiile de politica monetara, cel putin pana in luna mai. Decizia a fost primita cu un oarecare calm de piete, multi analisti considerand-o justificata.

Ce inseamna asta pentru clientii bancilor? Parerile bancherilor sunt impartite, insa cuvantul de ordine este asteptarea.

Dupa decizia din februarie, cand BNR a majorat cu un punct procentual dobanda de interventie (de la 7,5% la 8,5% pe an), dobanzile pe piata monetara au crescut usor, desi au aparut si unele sincope, pe fondul acumularii de supralichiditati.

Mai multi jucatori au simtit in acest context ca ar fi momentul sa raspunda la indemnul guvernatorului BNR de a majora dobanzile platite clientilor la depozite. Pe de alta parte, creditele in lei au continuat sa se ieftineasca, cel putin la nivel aparent, bancile lansandu-se intr-o cursa de a anunta dobanzi tot mai mici, chiar daca nivelurile sunt oferite doar pe o perioada limitata.

In aceste conditii, unele banci au inceput, dupa o pauza destul de lunga, sa plateasca la depozitele in lei dobanzi real pozitive, prin comparatie cu inflatia asteptata in perioada urmatoare.

Cum nu se stie clar cata vreme dobanzile vor ramane la aceste niveluri – in calcul intrand necunoscuta evolutiei preturilor, care va fi determinanta pentru deciziile de politica monetara – unele banci au inceput chiar sa ofere clientilor dobanzi fixe la depozite, pe perioada constituirii acestora. In alte cuvinte, clientii au posibilitatea de a se asigura ca vor incasa nivelul de dobanda afisat de banca la momentul depunerii banilor, in conditiile in care in termen de un an (aceasta fiind scadenta cea mai lunga) este asteptata o noua scadere a dobanzilor.

Bancherii spun acum ca BNR ar trebui sa sustina – prin nivelul dobanzii de interventie si prin volumul sterilizarilor – interesul lor de a plati dobanzi real pozitive si clientilor. Aceasta dupa ce anul trecut a aratat clar ca dobanzile real negative taie din apetitul populatiei pentru economisire, iar fondurile lor se reorienteaza (in lipsa unor alternative facile de plasament) spre consum, alimentand si presiuni inflationiste.

Oficialii BNR sunt astfel pusi in fata unei dileme: sa sterilizeze agresiv, pentru a mentine dobanzile pe piata la niveluri ridicate, incurajand astfel, prin tranzitie, economisirea, sau sa lase bancile sa se descurce singure cu lichiditatile.

Oricum, guvernatorul s-a vazut fortat sa recunoasca, la inceputul saptamanii, ca intarirea conditiilor monetare din februarie nu a reusit sa atinga al doilea obiectiv, acela de a opri caderea costurilor la creditarea in lei, sub presiunea concurentei. Cum acest deziderat pare destul de dificil de realizat, BNR a ales sa astepte sa vada efectul celorlalte masuri pe care le-a adoptat. Reglementarea institutiilor financiare nebancare, care detin active cat 15% din sistemul bancar, dupa aproximarile vice-guvernatorului Florin Georgescu, ar trebui sa aduca o incetinirea a consumului. Pe de alta parte, intrarea in vigoare a noii cote de constituire a rezervelor minime la valuta ar trebui sa duca la noi scumpiri ale acestor finantari si la inca o temperare a ritmului lor de crestere. Guvernatorul a ales sa mai astepte pentru a evalua efectele majorarii cotei de constituire pentru valuta in doua sedinte de politica monetara consecutive, cu 10 puncte procentuale cumulat. Oricum, continuarea dezinflatiei va duce la intarirea in termeni reali a conditiilor monetare.

Analistii spun ca o noua majorare a dobanzii de politica monetara, in conditiile actuale, ar fi fost un semnal care trada o atitudine de panica a BNR si putea sa alimenteze expectatiile inflationiste. In plus, o asemenea masura ar fi majorat costurile deja ustutatoare ale sterilizarii si ar fi pus presiune suplimentara pe curs.

Mentinerea conditiilor de politica monetara a fost primita cu calm de piata monetara, dobanzile pe termen scurt osciland in continuare in jurul nivelului de 8% pe an. Aceasta lasa insa destul loc pentru noi majorari ale dobanzilor platite clientilor, in conditiile in care majoritatea jucatorilor le modifica cu o anumita intarziere. Practic, dintre liderii segmentului de retail, doar o parte platesc dobanzi care depasesc nivelul inflatiei prognozate pentru sfarsitul anului (6,5%, conform BNR) si doar la scadentele de un an. Altii pastreaza inca dobanzi de sub 5% pe an. Primele banci care au reactionat la modificarile de conditii de pe piata interbancara au fost cele de dimensiuni reduse, care depind intr-o mai mare masura de sursele atrase de la clienti.

Plasamentele in depozite cu dobanda fixa poate fi o alternativa atractiva, in conditiile in care majoritatea analistilor anticipeaza o scadere a dobanzii de politica monetara spre sfarsitul anului, care va influenta si dobanzile platite la depozite. Evolutiile din ultima perioada arata de altfel ca scaderile dobanzii BNR sunt transmise mult mai rapid de banci catre clienti decat majorarile, care trebuie in general sa fie “validate de piata”.

BNR ar putea sa raspunda, chiar in luna mai, unor presiuni inflationiste alimentate de majorarile de accize anuntate si noile ajustari ale preturilor reglementate printr-o majorare a dobanzii de interventie. Pe de alta parte, prognozele bancii centrale arata o reintrare a inflatiei in banda de variatie agreata la sfarsitul anului (5% plus/minus un punct procentual), iar dobanda de interventie va urma aceasta tendinta. Astfel, dobanzile pe piata nu pot cunoaste decat o usoara crestere, curba urmand insa sa fie inchisa spre sfarsitul anului.

In aceste conditii, vicepresedintele BCR, Dan Bunea, spunea recent ca asteapta dobanzi la depozitele in lei de 6,5% pe an, la sfarsitul lui 2005. El sublinia insa ca nivelurile trebuie sa ramana real pozitive, chiar daca nu depasesc cu mult nivelul inflatiei, pentru a nu descuraja din nou economisirea.

Pe de alta parte, Bunea anticipeaza o dobanda medie de 14% pe an la creditele in lei. Aceasta in conditiile in care majoritatea nivelurilor incredibile anuntate in ultima vreme (spre 7% pe an) sunt promotionale, iar odata cu expirarea termenului, costul imprumutului va fi ajustat la conditiile pietei.

Stil de viață