Călătorii /Tendinte
Magnati din taste
Cand erau copii, Richard Branson si Donald Trump nu aveau probabil multe optiuni de a se juca de-a omul de afaceri, in afara de Monopoly. Azi oricine poate incerca un joc video cu "tycoon" (magnat) in titlu, pentru a vedea cat de bine ar face fata provocarilor din top management
Cand erau copii, Richard Branson si Donald Trump nu aveau probabil multe optiuni de a se juca de-a omul de afaceri, in afara de Monopoly. Azi oricine poate incerca un joc video cu “tycoon” (magnat) in titlu, pentru a vedea cat de bine ar face fata provocarilor din top management.
Zeci de scenarii pun la incercare abilitatile de management in diverse domenii: de la mall, cinema sau club de noapte, la inchisoare, scoala, rezervatie naturala, parc de distractii, fabrica de inghetata sau ciocolata, magnat al cailor ferate sau al unei linii aeriene. Desigur cei avansati vor prefera jocuri mai complicate, precum Industry Player, Wall Street Raider sau cele care ii pun in ipostaza de constructor al unei metropole. Jocurile “simcity” sau “city builder” (construirea de orase) sunt, de altfel, printre cele mai vechi si mai cunoscute ale genului.
A fi manager intr-un astfel de joc presupune sa ai grija de multe detalii. De pilda, pentru un proprietar de cai ferate, liniile scurtatura nu sunt rentabile daca trec peste munti, unde e o limita de viteza. Ca proprietar al unor studiouri cinematografice (The Movies) trebuie sa alegi starurile, genul de filme (comerciale sau pe placul criticii), sa schimbi echipamentele la anumite intervale.
Ca ciocolatier, calatoresti in toata lumea cautand ingrediente exotice, inveti sa prepari ciocolata cu retetele unei vechi familii imaginare (Chocolatier Tycoon), dar cea mai grea e probabil proba practica: aruncarea ingredientelor potrivite in tavi care se rotesc. Din pacate, jocul nu are optiunea degustarii.
Indiferent de domeniu, scopul e sa devii magnat, fie ca e vorba de cafea, inghetata sau 100 afaceri majore in tot orasul (in cazul unui city tycoon). Pornesti de obicei de jos, cu o suma (virtuala) in buzunar. In Industry Player, de pilda, incepi cu 10 milioane de dolari, poti cumpara pana la 5 companii si alege din 225 licente de produse in 16 sectoare industriale. Daca ai succes, apari in ziare si la emisiuni tv.
“Jucatorul preia controlul integral asupra acestei “afaceri” (dezvoltare, achizitii, imprumuturi bancare, infrastructura, parc auto, angajari, PR, marketing) si are rolul de a o conduce pana la finalul intervalului de timp acordat de obicei de producatori (de exemplu, din 1900 pana in 2050)”, spune Mihail Stegaru, director de marketing si achizitii al Best Distribution, distribuitor de jocuri pentru PC si console. “Jocurile simuleaza foarte multe aspecte cruciale: multumirea clientilor, feedback-ul pietei, conditiile adverse afacerii (dezastre naturale, concurenta foarte puternica pe nivelurile mari de dificultate), dezechilibre intre cerere si oferta si multe altele”.
Bogdan Ionescu, inginer telecomunicatii, a fost o vreme Railroad Tycoon. “Ideea jocului este destul de simpla: ti se propun mai multe personaje pe care sa le joci si tu iti alegi unul dintre ele.
Primesti o suma de bani pentru inceput, ti se da si o firma (de transport feroviar in cazul meu). Incepi sa iti construiesti propria retea de cai ferate, iti alegi un teritoriu, faci gari langa orase, linii de legatura si garnituri de tren. Pe langa fiecare gara poti sa construiesti hoteluri sau sa cumperi diverse cladiri si fabrici”, explica el.
Cat castiga un manager intr-un astfel de joc? “Ai un salariu si un numar de actiuni. Cam intr-o luna si jumatate eu ajunsesem la 1.000 dolari pe luna, bani cu care cumparam alte actiuni si alte firme.
Dar depinde de cat de mult joci (eu jucam o data la 3-4 zile), spune Bogdan Ionescu. “Scopul era sa invingi competitia. Poti insa sa le cumperi afacerea si sa ai cea mai mare retea de cai ferate”.
Trebuie spus insa ca aici e vorba de bani virtuali. Spre deosebire de Second Life, nimeni nu se imbogateste din jocurile tycoon. Nici macar creatorii lor.
“Aceste jocuri nu sunt renumite pentru cifre fenomenale de vanzari, deoarece au o complexitate sporita”, spune Stegaru. “Totusi vanzarile in nisa ‘tycoon’ sunt constante. Pe pietele occidentale, ele ating in medie cifre de sute de mii de exemplare vandute catre consumatorul final pe toata durata de viata a produsului (exceptie face seria de patru jocuri SimCity de la Electronic Arts, care, de la lansarea din 1989, a depasit 17 milioane de exemplare vandute si se pregateste din nou sa cucereasca piata de profil cu SimCity Societies). In Romania, genul tycoon are un impact redus asupra vanzarilor totale de jocuri video”, adauga directorul de marketing si achizitii.
Poate pentru ca in viata reala se gandeste la un business in cercetare si dezvoltare (bioinginerie/ materiale de inalta fiabilitate), lui Bogdan Ionescu i-a placut la acest joc faptul ca a putut simula evolutia unei afaceri si a inteles structura ei.
Punct slab: de obicei joci singur, nu exista optiunea multiplayer. Sus in top esti intodeauna singur…
Călătorii /Tendinte
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția