Într-o piață a vinului care scade, există și o veste bună: spumantul câștigă teren. Ce fac producătorii români ca să capitalizeze?
„Come quickly, I am tasting the stars!“ este o afirmație care i-a fost atribuită călugărului benedictin Dom Perignon în momentul în care a gustat pentru prima dată șampania. El este de altfel cunoscut pentru contribuția pe care a avut-o în…
„Come quickly, I am tasting the stars!“ este o afirmație care i-a fost atribuită călugărului benedictin Dom Perignon în momentul în care a gustat pentru prima dată șampania. El este de altfel cunoscut pentru contribuția pe care a avut-o în dezvoltarea uneia dintre cele mai apreciate băuturi ale tuturor timpurilor. De aceea, în semn de omagiu, unul dintre brandurile emblematice de profil din lume îi poartă numele. De atunci au trecut mai bine de trei secole, iar producătorii de vin caută încă cele mai strălucitoare „stele“. Iar producătorii români au început și ei să-și creioneze propriile constelații. Pe harta mondială a vinului spumant.
„România produce astăzi spumante din soiuri din care aproape nimeni altcineva nu mai face vin spumant – Fetească Regală, Fetească Albă, Crâmpoșie, Frâncușă, Grasă de Cotnari, Zghihară de Huși, Mustoasă de Măderat și chiar Fetească Neagră. Este extraordinar să poți descoperi printr-un pahar de spumant nu doar un vin bine făcut, ci și un soi și un loc din România“, spune Olimpia Brandhuber, creatoarea și organizatoarea evenimentelor sub brandul OpiA, construite în jurul vinului. Recent, ea a lansat o carte – Ghidul chic al vinului spumant românesc.
În documentarea pentru acest ghid, a identificat 28 de producători români de vin spumant, majoritatea cu mai multe etichete.
„Am documentat această realitate și geografic, printr-o hartă realizată de CrameRomania.ro, iar în ghid am listat, pentru șase regiuni viticole ale României, producătorii și brandurile lor.“
Unul dintre cei mai importanți producători locali de vin spumant este Carastelec, care are în portofoliu brandul Carassia. Este, totodată, unul dintre puținii, dacă nu singurul jucător autohton al cărui portofoliu e dominat de „bule“ și nu de vinuri liniștite.
„Am lansat primul nostru spumant în 2017. Încă de atunci știam că vrem să construim un produs care să își găsească locul în restaurante. Această direcție a devenit una dintre cele mai importante baze ale dezvoltării noastre“, spune Balazs Ilonczai, directorul comercial al Carastelec.
Astăzi, vinurile efervescente reprezintă aproximativ 95% din producția companiei. E vorba de patru etichete de spumant, fiecare disponibilă atât în sticlă standard, de 0,75 litri, cât și în format Magnum, de 1,5 litri. Portofoliul include și două versiuni de vin petiant.
„Pregătim lansarea unei noi etichete de spumant, dar despre aceasta vom povesti mai multe la momentul potrivit“, adaugă el.
În urmă cu doi ani, compania a plantat încă aproximativ șapte hectare, pe lângă cele 22,4 hectare pe care le avea inițial. „În acest moment considerăm că am ajuns la dimensiunea potrivită pentru modelul nostru“, adaugă Balazs Ilonczai.
Când vine vorba de vin, el mai spune că prima lecție pe care România o poate învăța de la alte țări este că potențialul unei categorii nu înseamnă că fiecare producător trebuie să intre în ea. Pentru un spumant bun ai nevoie de struguri potriviți, de condiții climatice favorabile, de cunoștințe tehnice și, mai ales în cazul metodei tradiționale, de timp și răbdare. Nu poți obține același rezultat în orice loc, doar pentru că piața cere produsul.
„O altă lecție este importanța construirii categoriei pe termen lung: să explicăm diferențele dintre stiluri, să investim în calitate constantă și să le arătăm oamenilor că spumantul își are locul și la masă, alături de preparate, nu numai la toast.“
În ultimii ani, acest tip de vin a câștigat tot mai multă atenție din partea publicului local, motiv pentru care și producătorii s-au decis să își extindă portofoliul sau să își facă intrarea în această categorie.
„Oferta s-a diversificat vizibil. În fiecare an apar 4-5 spumante noi, tot mai proaspete, uneori cu grad alcoolic mai scăzut“, spune Alina Iancu, fondatoarea Revino Gourmet și a platformei CrameRomânia.ro. Anual, ea organizează Revino Gourmet Wine Show, salon dedicat vinului, gastronomiei și turismului viticol.
Acest segment din piața vinului se mai remarcă însă prin ceva, dincolo de efervescență – este segmentul cu cea mai puternică concurență din import. Or, asta pe o piață a vinului unde etichetele românești domină clar.
„Prima opțiune a publicului rămâne prosecco-ul italian, iar șampania își păstrează locul la lansări și momente festive“, completează Alina Iancu.
Spumantul românesc poate ieși însă în evidență prin două atuuri: soiurile locale, care îi dau un caracter pe care importul nu îl are, și prețurile competitive.
„Deși consumul de vin e în scădere la nivel mondial, iar asta de câțiva ani deja, spumantele sunt pe plus. Sunt singurele pe plus“, spune Ariana Negru, general manager al Petro Vaselo, cramă din zona Banatului ce are în portofoliu mai multe branduri, printre care și Bendis.
Primul spumant al cramei a fost Bendis Rose, realizat în 2011 după metoda Charmat. Acum, producătorul are în portofoliu trei spumante – două realizate după metoda Charmat și unu după cea tradițională. În total, sunt produse 100.000 de sticle pe an.
„Acest segment se remarcă prin versatilitatea sa. Într-o perioadă în care lumea caută băuturi cu volum alcoolic mai redus, spumantul devine clar una dintre alegeri.“ Ariana Negru adaugă că trăim unul dintre cele mai importante momente din piața de profil, tot mai multe crame adăugându-și în portofoliu vinuri spumante.
„Putem dobândi o vizibilitate mai mare ca țară producătoare de vin spumant.“
În ultimii ani, segmentul a trecut printr-un proces accelerat de maturizare și democratizare, adaugă Ciprian Roșca, directorul comercial al Cramelor Recaș, unul dintre cei mai mari producători locali de vin.
Pe de o parte, consumul s-a extins dincolo de sezonul sărbătorilor și de ocaziile speciale, spumantul începând să fie privit tot mai mult ca o opțiune pentru consumul curent. Pe de altă parte, producătorii locali și-au diversificat semnificativ portofoliile, atât prin vinuri obținute prin metoda Charmat, cât și prin metoda tradițională.
În paralel, au apărut și extensii ale categoriei, precum variantele aromatizate sau produsele pe bază de spumant și fructe, de tip Bellini ori Hugo.
Pentru Cramele Recaș, vinul spumant a reprezentat o direcție firească de dezvoltare a portofoliului, adaugă el. Primele proiecte importante au apărut în perioada 2011-2012, odată cu dezvoltarea spumantului SOLE prin metoda tradițională.
„De atunci, categoria a căpătat o importanță tot mai mare în strategia noastră. Portofoliul s-a dezvoltat, inclusiv prin spumantele din zona premium și prin proiectul Tenuta Mosconi din Odobești, unde lucrăm cu Fetească Regală, Chardonnay și Pinot Noir și cu material viticol selecționat inclusiv pentru producția de vinuri spumante.“
În paralel cu apariția de noi etichete și cu o prezentare tot mai contemporană, este interesant ceea ce se întâmplă în interiorul sticlei. Creșterea calitativă din acești ani este remarcabilă, spune Olimpia Brandhuber. Producătorii investesc, se specializează și experimentează: cu soiuri locale și internaționale, cu diferite metode de spumantizare și cu perioade de maturare.
Vinul este un produs cu o puternică latură socială: bem un vin când suntem cu prieteni sau parteneri de afaceri, într-un mediu relaxat și cu energie pozitivă, spun Raluca și Oliver Bauer, fondatorii cramei Bauer. Spumantul preia această stare și o duce la un nivel de sărbătoare.
Totuși, ei adaugă că după multă vreme se remarcă o schimbare în consumul de spumant din România. Nu mai bem doar în jurul sărbătorilor. Așadar, se face trecerea de la consum de ocazie la obicei, o dovadă a maturității pieței. Mergem pe urmele unor țări precum Italia, Spania și Franța.
„Și asta ar trebui să facem în general cu vinul: să îl scoatem din zona rigidă a degustărilor profesioniste și a medaliilor luate la concurs sau a limbajului elitist folosit în descrierea aromelor. Toate acestea sperie consumatorul, îl îndepărtează.“
Vinul trebuie să ne însoțească în momentele relaxate, trebuie să redevină „sexy“, spun fondatorii cramei Bauer, care au în portofoliu mai multe vinuri liniștite și un spumant – J.O.H.A.N.N.A. – din Fetească Regală, produs prin metoda tradițională, cu vinul de bază din 2015. E însă în plan lansarea altor două vinuri spumante – tot prin metoda tradițională – din Chardonnay și Băbească Neagră, plus a unui PetNat (pétillant naturel) din Tămâioasă Românescă.
Alina Iancu de la Revino Gourmet e de părere că Prosecco, Cava și Crémant arată că succesul vine dintr-un nume ușor de recunoscut, un stil constant, un preț accesibil și o promovare colectivă.
„Noi avem încă de construit o identitate comună a vinului în general, bazată pe soiurile locale, nu pe imitarea stilurilor consacrate, și de câștigat terenul din HoReCa, cu spumant la pahar și în cocktailuri. Spumantul românesc merită aceeași curiozitate ca un prosecco, la un preț similar.“
Peste tot în lume, piața vinului spumant a fost deschisă de Champagne, iar România nu face excepție. Momentul care a schimbat însă piața de la noi în ultimul deceniu a fost expansiunea Prosecco: a extins consumul și a creat apetitul românilor pentru efervescență, aducând vinul spumant mai aproape de cotidian și multiplicând ocaziile în care este deschisă o sticlă. La celălalt capăt al pieței, importatorii de Champagne au diversificat oferta premium și au familiarizat un public tot mai larg cu aceste vinuri, explică Olimpia Brandhuber.
„În ultimii 3-5 ani piața vinului spumant românesc a devenit și ea mult mai diversă. Au apărut producători specializați, iar multe crame și-au extins portofoliul cu vinuri spumante. În același timp, consumul a crescut, iar categoria și-a câștigat un loc stabil în restaurante“, explică Balazs Ilonczai de la Carastelec.
România este așadar într-un moment-cheie.
„Avem producători buni, avem soiuri unice, avem crame care dispun de tehnologie modernă. Trebuie doar să mărim cadența și să atragem cât mai mulți consumatori care să transforme vinul într-un stil de viață“, conchid Oliver și Raluca Bauer.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția