Leul promite dobanzi mai avantajoase, dar cand?

Valuta s-a dovedit un plasament neproductiv anul acesta. Leul a marcat o intarire semnificativa chiar si in termeni nominali in fata euro. Dolarul a castigat ceva teren, dar se afla la niveluri pe care le atinsese inca din 2003.

Pe de alta parte, dobanzile la lei au coborat la minime istorice si refuza sa mai urce de acolo. Ce valuta merita folosita la economisire?

Bancherii, inclusiv guvernatorul BNR, spun ca leul se va aprecia in termeni reali, pe un orizont mai larg in fata euro. Dolarul va suferi de asemenea scaderi comparativ cu leul, pietele asteptand chiar o depreciere a sa in fata euro.

Concomitent cu aprecierea, randamentele oferite de plasamentele in lei ar trebui sa creasca, pentru ca la nivelurile actuale, dobanzile nu mai pot acoperi nici macar inflatia.

Cand vor creste insa dobanzile la lei? Dealerii spun ca asta depinde de atitudinea BNR. Pentru ca mai intai dobanzile trebuie sa se stabilizeze la un nivel mai ridicat pe piata monetara, ceea ce presupune ca banca centrala sa sterilizeze intr-o masura mai mare excesul de lei.

Oricum, spun analistii, coborarea dobanzilor sub nivelul inflatiei este o anomalie care nu poate persista mult timp.

Bancherii intrevad doua alternative pentru evolutia dobanzilor in lunile urmatoare. Fie nivelurile se vor mentine, daca se observa o tendinta clara de dezinflatie, urmand ca inflatia sa scada, pe termen mai lung, sub dobanzile platite, fie acestea din urma vor creste. O majorare a dobanzilor ar fi mai probabila in conditiile in care BNR ar ridica dobanda de interventie.

Doar doua banci din piata au decis pana acum sa majoreze dobanzile platite la lei, insa chiar si dupa aceste cresteri, ratele oferite raman sub nivelul inflatiei.

Pe de alta parte, dobanzile la dolar au crescut in ultimul an pe pietele internationale, urmand evolutia dobanzii de referinta a Bancii Centrale a Statelor Unite, care a urcat la 4,25% pe an. Dobanzile platite de bancile comerciale la depozitele in dolari depasesc insa destul de rar nivelul de 3% pe an. In plus, aprecierea leului risca sa erodeze din castigurile aduse de aceste plasamente.

Intr-o situatie asemanatoare se afla si depozitele la euro. In cazul acestora dobanzile oscileaza in jur de 2,5% pe an, trecand destul de rar peste nivelul de 3% pe an.

Banca Centrala Europeana a majorat la inceputul lunii, pentru prima data in ultimii cinci ani, dobanda de referinta cu un sfert de punct procentual, pana la 2,25% pe an. Pietele asteapta acum noi majorari, in contextul acumularii de presiuni inflationiste si al reluarii cresterii economice.

La depozitele in lei, dobanda a coborat din octombrie spre 5% pe an, potrivit datelor BNR.

In noiembrie banca centrala a anuntat ca este dispusa sa atraga mai multi lei din piata monetara, pentru a vedea o crestere a dobanzilor.

Aceasta dupa ce dobanzile in piata s-au prabusit la minime istorice, iar cele platite clientilor le-au urmat rapid. Confruntati cu dobanzi tot mai mici, majoritatea celor care economiseau au preferat sa dea alte utilizari banilor, cum ar fi consumul imediat, ceea ce s-a vazut in presiunile pe cererea agregata.

A fost nevoie de trei licitatii in noiembrie, in care BNR a atras in proportii mari excesul de lei, pentru ca piata sa creada in cresterea dobanzilor. Imediat dupa ce dobanzile au crescut, BNR nu a mai intervenit in piata pana la jumatatea lunii. Intre timp dobanzile au coborat din nou pana la 0% pe an pe termen scurt, sub presiunea unui exces de lichiditate tot mai consistent.

La inceputul saptamanii BNR a intervenit pentru a doua oara pe piata, atragand in intregime ofertele bancilor. Dealerii spun ca au mai ramas lei in exces in piata, ipoteza sustinuta si de evolutia dobanzilor. Imediat dupa anuntarea rezultatelor dobanzile au urcat pana la 7,5% pe an, insa au coborat in numai cateva ore spre 6% pe an, miscarea continuand in zilele urmatoare.

Dealerii spun ca BNR va trebui sa convinga din nou piata ca este consecventa cu anuntul din noiembrie si doreste sa mentina excesul de lei din piata sub control. Primul test se anunta chiar pentru zilele acestea, cand ajung la scadenta o serie de depozite la o luna. Banca centrala ar trebui sa organizeze o noua licitatie, pentru a resorbi excesul de lichiditate.

Altfel, spun dealerii, cresterile de dobanzi vor continua sa fie doar temporare, fiind intercalate cu perioade de scadere.

Cresterea dobanzilor ar atrage din nou atentia investitorilor speculativi pentru plasamentele in lei. In prezent, strainii isi inchid pozitiile pe leu, pentru a-si marca profitul inainte de incheierea anului.

In piata parerile sunt divergente. In timp ce unii dealeri cred in cresterea dobanzilor pe fondul unor interventii mai dese ale BNR si de aici reintoarcerea speculatorilor, altii sunt mai rezervati.

Pe de alta parte, cresterea intrarilor de valuta ar alimenta intarirea leului.

Aceasta ar contribui la atenuarea presiunilor inflationiste, in primele luni ale anului urmator.

De altfel, pentru 2005 evolutia cursului de schimb a fost principala parghie de lupta impotriva inflatiei.

Chiar daca in ultimele luni cursul a urcat usor, pe fondul cererii mai mari de valuta din partea importatorilor la care s-au adaugat si ordinele investitorilor speculativi, dealerii se asteapta ca tendinta sa se atenueze in perioada urmatoare.

Aceasta in conditiile in care speculatorii si-au inchis deja cea mai mare parte a pozitiilor, iar cererea importatorilor ar trebui sa se diminueze odata cu apropierea sfarsitului de an. In mod obisnuit cererea din partea importatorilor ar fi trebuit sa se diminueze in decembrie. Anul acesta varful specific importurilor de iarna a aparut mai tarziu (in noiembrie fata de octombrie) si pare sa se prelungeasca peste perioada traditionala.

Remiterile muncitorilor din strainatate nu au mai reusit anul acesta sa acopere cererea mare de valuta, asa cum piata se astepta. Volumele tranzactionate cu clientii au crescut insa semnificativ, ajungand la aproximativ 500 de milioane de euro zilnic in decembrie, de peste doua ori mai mult decat in noiembrie.

Pentru controlarea cererii in perioada urmatoare, BNR mai are alternativa de a limita consumul prin majorarea dobanzii de interventie. Analistii spun insa ca o asemenea masura s-ar arata contraproductiva. O crestere cu o jumatate de punct procentual a dobanzii de interventie s-ar transmite cu intarziere in piata. Pe fondul cresterii concurentei, masura ar putea chiar sa nu produca efectele dorite. De altfel, masurile luate de BNR in ultimul an pentru scumpirea creditului in valuta au ramas fara ecou, concurenta tot mai intensa determinand bancile sa micsoreze chiar dobanzile, sacrificandu-si marjele pentru volume mai mari.

Pe de alta parte, cresterea dobanzilor la niveluri mai mari ar atrage investitii speculative importante, care ar presupune si un efort proportional din partea BNR. Lupta cu capitalurile “cu potential speculativ”, transpusa in cumpararea agresiva de valuta si apoi sterilizarea leilor din piata monetara, a impins insa banca centrala pe pierdere operationala anul acesta.

De altfel, BNR a fost nevoita sa corecteze rapid singura majorare de dobanda operata anul acesta, in august.

Atunci banca centrala a unificat dobanda de politica monetara cu cea utilizata efectiv (care coborase spre 7% pe an) la nivelul de 8% pe an, pentru a da un semn de atentionare privind scaderea prea rapida a dobanzilor la depozite. Miscarea a fost insa corectata in urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie, dupa ce banca a fost nevoita sa cumpere in august mai bine de un miliard de euro pentru a evita prabusirea leului.

Oricum, la inceputul anului viitor ar trebui sa intre in vigoare si legea care reglementeaza activitatea societatilor financiare nonbancare, ceea ce va permite un control mai bun al consumului bazat pe credit.

Cultură