Lemnul care își caută formă

Dintr-un atelier din Blaj, lemnul masiv ajunge, după ce este procesat, în restaurante, hoteluri și colecții de design din România și din afara ei. Brandul Masara a pornit cu producția de mese și a ajuns la proiecte de amenajare complexe și piese unicat, păstrând în centrul businessului aceeași idee: un obiect bun începe cu materialul. Mai departe, acesta își găsește forma prin design, execuție și răbdare.

Într-o industrie în care produsele se pot cumpăra dintr-un catalog cu sute de variante de multe ori similare, Masara a ales să meargă pe un drum mai lent. În Blaj, producătorul român de mobilier transformă bucățile de lemn în obiecte dedicate unor spații din restaurante, hoteluri sau crame. Iar uneori, artizanii nici nu pornesc de la o schiță, ci de la o bucată de lemn care pare să știe deja ce vrea să devină.

Povestea Masara a început în 2017, însă rădăcinile ei sunt mult mai vechi. Înainte de a deschide propriul business, Alin Rîșniță, fondatorul Masara, avea deja o experiență de șapte ani în industria lemnului, timp în care a lucrat în cadrul Valger Lemn, unde s-a ocupat mai mult cu elemente și semifabricate.

„Ideea de business a fost să adăugăm valoare prin design, prin execuție și prin adaptarea produsului la cerințele clientului. Când produci mobilier sub propriul nume, îți asumi întregul rezultat: cum arată, cum funcționează și cum ajunge la beneficiar. Blajul este locul de care se leagă această experiență și în care am ales să dezvoltăm producția. Cred că un brand poate avea rădăcini locale foarte clare și, în același timp (prezență pe – n. red.), o piață internațională. Competența echipei și calitatea produsului sunt cele care îi dau această posibilitate“, spune Alin Rîșniță.

Experiența lui anterioară businessului propriu a fost marcată și de un moment care rămâne reper în parcursul său profesional.

„Un reper în parcursul meu profesional a fost realizarea, în 2019, în cadrul Valger Lemn, a scaunului destinat Papei Francisc pentru vizita la biserica Ioan Suciu din Blaj. Am lucrat alături de echipă la scaun, altar și analog, după designul inginerului Mircea Barboș. A fost o onoare să contribuim prin munca noastră la un asemenea moment pentru oraș“, își amintește el.

La început, activitatea Masara era concentrată în special pe realizarea de mese din lemn masiv însă, după aproape un deceniu, businessul are astăzi trei direcții complementare – produse proprii care pot fi realizate în miniserii, piese unicat cu caracter arhitectural și mobilier personalizat pentru proiecte de amenajare, în special HoReCa. Odată cu schimbarea treptată a modului de lucru și responsabilitatea a luat alte proporții.

Alin Rîșniță spune că există proiecte în care, spre exemplu, mobilierul trebuie corelat cu tavane decorative, cu uși, placări și alte elemente ale amenajării. Asta presupune dezvoltare tehnică, dar și coordonare și colaborare cu designerul pe parcursul execuției.

Încă de la început, antreprenorul a vrut ca produsele pe care le scoate pe ușa atelierului să poarte eticheta „premium“, lucru care în lumea mobilei e ușor de clasificat.

„Premium înseamnă o calitate pe care clientul o poate observa și verifica: proporții bine gândite, materiale potrivite, îmbinări precise, finisaje și confort în utilizare. Este o promisiune care trebuie susținută de produsul livrat.“

Materialul contează mult, dar prețul include și munca necesară pentru a-l transforma în mobilier. „Dezvoltarea tehnică, soluțiile constructive, pregătirea producției și finisarea pot avea o pondere importantă, mai ales la piesele complexe“, explică el.

Masara nu produce mobilă în serie, ci se bazează mai degrabă pe producția la comandă, ceea ce permite o flexbilitate atât pentru producător, cât și pentru clienți. Sunt adaptate dimensiunile, materialele și detaliile constructive astfel încât mobilierul să aibă un rol precis în amenajare. Dar flexbilitate nu înseamnă și mai ușor.

„Această flexibilitate presupune o pregătire mai amplă. Fiecare proiect poate aduce alte materiale, alte operații și alte cerințe de montaj. Estimarea timpului și planificarea producției devin esențiale pentru rezultatul economic al comenzii“, explică el. Cu toate că producția la comandă este centrală pentru Masara, producătorul realizează și miniserii, care permit repetarea unor soluții deja dezvoltate și verificate, cu variații controlate. De altfel, pentru companie dezvoltarea înseamnă să păstreze libertatea personalizării și să construiască mai multă eficiență în modul în care o realizează.

Un rol tot mai important în businessul Masara îl au însă arhitecții și designerii, cei care vin cu o idee de spațiu, iar apoi au nevoie de un producător capabil care să o ducă din randare în realitate. Pentru Alin Rîșniță, relația dintre cele două părți este una în care fiecare vine cu propria expertiză: designerul stabilește conceptul și expresia spațiului, în timp ce producătorul trebuie să găsească soluția tehnică prin care acestea pot fi transpuse în lemn, metal, piatră sau alte materiale.

„Un designer are nevoie de un producător care înțelege intenția proiectului și poate discuta concret despre materiale, dimensiuni, îmbinări și finisaje. Uneori, un detaliu aparent simplu în randare presupune mai multe variante de execuție. Valoarea colaborării stă în alegerea soluției potrivite pentru aspectul dorit, pentru utilizare și buget“, spune fondatorul Masara.

De aici a venit și apropierea tot mai mare de zona HoReCa, unde o piesă de mobilier nu este doar un obiect care trebuie să arate bine, ci unul care trebuie să reziste unei utilizări intense și care e important să se integreze într-un spațiu care funcționează după reguli precise.

În funcție de proiect, Masara poate ajunge să livreze mai mult decât mobilier. Într-o amenajare pot intra baruri, zone de servire și expunere, dar și tavane decorative, uși, placări sau obiecte de decor realizate special pentru spațiul respectiv. Toate aceste elemente trebuie gândite împreună, astfel încât materialele, dimensiunile și detaliile de montaj să se întâlnească în același punct. Masara are un portofoliu de proiecte construit în ultimii ani care include opt unități Manufaktura în București și Timișoara. Acestora li se adaugă restaurantele AMZA și Jacob Grillhouse din Sibiu.

În colaborare cu designerul Florin B. Tomescu, Masara a produs și implementat mobilierul și elementele de amenajare din aceste unități.

De la proiectele locale, pasul către piețele externe a venit treptat. Între 2020 și 2025, aproximativ 20% din producția Masara au mers la export, sub forma unor piese de colecție livrate în Statele Unite, Olanda, Austria, Germania și Elveția. Pentru 2026, compania și-a propus ca exportul să ajungă la jumătate din valoarea producției.

Piața românească a fost baza acestei dezvoltări, iar experiența acumulată aici a devenit, în timp, o carte de vizită pentru proiectele externe. Pentru un client din afara României, spune Alin Rîșniță, nu este suficient ca un producător să poată face o piesă frumoasă.

„Clientul extern caută un motiv concret pentru a alege Masara: un produs distinct, posibilitatea de personalizare și o execuție bine controlată. Comunicarea și documentația sunt parte din această ofertă. Beneficiarul trebuie să poată lua decizii în cunoștință de cauză și să știe exact ce va primi.“

La această extindere au contribuit și târgurile internaționale. Brandul a fost prezentă la INDEX Dubai, Maison & Objet Paris, ICFF New York, Salone del Mobile Milano și Feria Hábitat València.

Prezența la astfel de târguri este importantă pentru un producător de mobilier în relația cu viitorii săi clienți, astfel încât piesele să poată fi văzute, testate. Iar uneori, tocmai materialul este cel care dă startul unei colaborări.

„Mobilierul are nevoie să fie văzut de aproape, atins și înțeles. O întâlnire la stand permite discuții concrete despre materiale, execuție și adaptarea produselor la proiectele unui potențial partener“, spune el.

În cazul pieselor unicat, ideea poate porni de la o cerință arhitecturală, de la o formă sau, pur și simplu, de la o bucată de lemn.

„Uneori, piesa ne găsește pe noi: descoperim o bucată de lemn sau de piatră care ne sugerează ce ar putea deveni, iar de acolo pornim. Caracterul materialului ne inspiră și începe să contureze proiectul.“

Un astfel de exemplu este STRATUM, o masă în care materialul a schimbat chiar ideea inițială a proiectului. Pentru baza mesei fusese luată în calcul piatra, însă la un furnizor de lemn vechi a fost descoperită o rădăcină de stejar recuperată din zona Someșului. Potrivit antreprenorului, lemnul avea o istorie de aproape trei milenii. A devenit elementul central al piesei, alături de un blat de frasin. În 2025, masa a ajuns la ICFF New York.

Astăzi, Masara poate gestiona anual circa șapte proiecte de amploarea amenajării unui restaurant de 300–500 de metri pătrați, în paralel cu alte comenzi individuale. Capacitatea nu este însă măsurată doar în numărul de proiecte, ci și în complexitatea lor. O amenajare care include mobilier, tavane decorative și uși presupune un alt efort decât o comandă pentru câteva mese.

Pe mai departe, Masara vrea să își consolideze poziția de partener pentru proiecte de arhitectură și HoReCa, în România și pe piețele externe, fără să renunțe la celelalte două direcții care au început să definească brandul, anume produsele proprii realizabile în miniserii și piesele unicat.

În spatele tuturor acestor planuri rămâne însă același punct de pornire – Blajul. Aici se află producția, oamenii și experiența de la care a pornit Masara. Diferența este că, după aproape zece ani, drumul pe care îl face lemnul de aici este mai lung. Uneori ajunge într-un restaurant din România, alteori într-o casă, într-o colecție sau într-o galerie de design de peste Ocean. Iar uneori totul începe cu o rădăcină de stejar veche de aproape trei mii de ani, găsită la momentul potrivit.

Cultură