La Pondy, s'il vous plait!

De-a lungul vremii, Pondicherry nu a fost deloc o regiune favorizata. Coloniile au venit si au plecat din sudul Indiei in decursul a cateva secole care nu au lasat in urma o istorie fericita. Aproape imediat dupa ce francezii s-au asezat aici, in Valea Bengalului, in 1674, Pondicherry a fost castigat de nemti, recastigat de indieni si apoi devastat de britanici. Si, cu toate ca francezii au tot continuat sa-l reconstruiasca in timp, nu a reusit niciodata sa se ridice mai sus de conditia sa de “halta” pentru cei care mergeau in Indochina.
Chiar si dupa ce Pondi (asa cum ii spun localnicii) a revenit in proprietatea Indiei, tarziu, in 1956, a ramas mereu cu un pas in urma tarii. Cu alte cuvinte, de-a lungul intregii sale istorii, Pondicherry a fost mereu in declin. Pana acum.
Astazi, Puducherry, asa cum este oficial cunoscut si rareori numit, mizeaza tocmai pe acest trecut zbuciumat pentru a se dezvolta, pentru a-si pune in valoare arta, cultura, istoria, arhitectura, gastronomia. Pondy s-a transformat intr-o Indie privita prin lentile pariziene. Sau invers.
Pe coasta sudica, la aproximativ 300 de kilometri de Chennai, se afla orasul Pondicherry, un fel de statiune mica, inghesuita, intima. Un milion de oameni locuiesc aici, in apartamente vechi aflate in cladiri de patru etaje, care parca sunt acolo de la crearea lumii. Langa Valea Bengalului, insa, peisajul se schimba dramatic. Intra in scena acoperisurile de tigla, obloanele cochete de lemn, balcoanele generoase si coloanele inalte, strazile de caramida si bisericile catolice pictate in nuante pastel. Este cartierul Ville Blanche, acolo unde obisnuiau pe vremuri sa locuiasca mai marii conducatori ai coloniilor.
Aici, sub o patura de liniste atat de ne-indiana, Pondy pare sa explodeze de culoare si rafinament. In mai putin de o decada, filiala locala a organizatiei indiene care se ocupa de istoria culturala si artistica a tarii a restaurat cateva duzini de structuri istorice, de la case private la fostele resedinte ale guvernatorilor (o titulatura care e potrivita, de fapt, pentru jumatate din cladirile din Pondicherry).
Peretii ocru ai cladirii din secolul 18 in care se afla Departamentul Educatiei, de exemplu, erau pana de curand acoperiti de un strat serios de pamant. Iar de primavara trecuta, pe strada Romain Rolland exista Hotel de L’Orient, un hotel cu 16 camere – o cladire mica si cocheta de culoarea piersicii cu detalii albe. O camera aici are un pat cu baldachin, o garderoba dintr-un lemn inchis la culoare si tratat special ca sa arate vechi si imagini inramate cu zei pictati in bleu. Aici veti avea surpriza ca, daca opriti orice sursa de zgomot, sa se faca o liniste totala. Ca nicaieri in India, care e faimoasa pentru agitatie, aglomeratie si zgomot.
In acest cartier domneste pacea. Nu ramaneti uimiti daca la orele pranzului, in parcul din centru, care are banci in tot felul de intranduri infrunzite dar extrem de curate, veti gasi cate un corporatist care motaie la umbra dupa ce tocmai a mancat “in oras”. In rest, mame cu copii, la plimbare, cupluri de toate varstele, in cea mai mare parte indieni – femeile imbracate de obicei intr-un galben tipator, cu sari-uri portocalii stralucitoare. Sunt si destul de multi turisti francezi, ii veti recunoaste imediat dupa vestimentatia mult mai “europeana”.
In nordul parcului se afla Muzeul din Pondicherry, o resedinta veche care abunda de relicve ale vremurilor trecute. Aici puteti avea surpriza sa fiti singurul vizitator. Muzeul nu este foarte cautat in perioadele extra-sezon. Dar asta nu e neaparat un lucru rau pentru ca astfel puteti sa va plimbati nestingheriti printre calesti vechi si ghiulele de tun, statuete din bronz si mobila vintage, zeitati pictate sau amfore cum este cea romana veche de 2.000 de ani care se afla langa situl arheologic de la Arikamedu.
In gradina hotelului de 33 de camere Promenade, al doilea cel mai nou boutique-hotel din Pondicherry, se poate observa cel mai bine atmosfera aceea de vineri dupa-amiaza intr-o zi de vara. Aici stau si discuta despre lume si viata la un cocteil membrii elitei din Pondicherry si, eventual, “turistii occidentali”.
In partea cea mai nordica a orasului se afla galeria Aurodhan, acolo unde sunt gazduite poate cele mai fine colectii de arta contemporana indiana din tara.
Dupa ce admirati cele trei etaje de portete ale lui Ganesh, zeul-elefant si scene sumbre neoexpresioniste cu batrani care se gandesc sau joaca sah, puteti merge la Institutul Francez si la Auroville – o comunitate utopica fondata de Societatea Sri Aurobindo, ai carei succesori au fost, pentru multi ani, principalii turisti din Pondy.
Se spune ca in Pondicherry nu sunt multe de vazut, dar sunt multe de simtit. Asa ca, pentru urmatoarele zile de vacanta, cel mai simplu mod de a lua pulsul orasului este sa va folositi de toate simturile din dotare. Plimbati-va tacticos printre casele-expozitii de arhitectura, observati oamenii. Veti vedea ca francezii care vin aici au o pasiune deosebita pentru portul local. Isi achizitioneaza si poarta sari-uri si kurta (fustele indiene in forma literei A purtate atat de barbati, cat si de femei) de parca asta au facut toata viata pana atunci. Tot ei sunt si singurii pe care ii veti auzi vorbind in limba franceza, pentru ca restul (localnici si turisti) comunica in special in engleza si tamil (dialect indian).
Acelasi melanj interesant de culturi exista si in restaurantele din Pondicherry. Combinatiile de traditii gastronomice franceze si indiene fac deliciul vizitatorilor. Apoi, sunt asa-zisele localuri creole, cum este La Madame Shanthe, unde se servesc feluri indiene si franceze complementare la aceeasi masa. Cele mai bune salate mediteraneene sunt la Satsanga, un local in aer liber, faimos printre francezii care sufera de dor de casa, iar cele mai apetisante dulciuri cu unt pot fi cumparate de la Sri Krishna. Cert este ca toti, deopotriva, acorda o atentie deosebita designului gastronomic si culorilor. Chiar si la umilul Surguru, unde si thalis-ul (o combinatie de feluri traditional indiene) vegetarian costa doar putin peste 1 dolar, aranjamentul este o placere pentru ochi.
Dupa masa exista varianta Coffee.com, o cyber-cafenea condusa de familia Anwar, unde, pe langa specialitatile din cafea si cacao, puteti beneficia de sisteme Wi-Fi, ecrane cu plasma si cele mai noi stiri din orice domeniu.
Daca v-ati energizat, e timpul pentru shopping. La magazinul Casablanca sunt articole de vestimentatie semnate de designeri indieni.
La Nirvana sunt tricouri cu imprimeuri ale celui mai vechi brand de cafea din India, iar la Fab India riscati sa va pierdeti printre saluri, sandale, rochii, fuste, materiale textile, piese de artizanat hand-made si obiecte de mobilier din secolul 19. Pentru produse din piele, mergeti la Hidesign, un brand relativ necunoscut in afara Indiei, dar care planuieste sa se extinda, mai ales dupa ce grupul de moda LVMH a ales sa investeasca in el. De aici cumparati genti, posete, serviete si alte obiecte din piele.

Cultură /Turism