La Maastricht, opere de arta de sute de milioane de euro
La Maastricht, opere de arta de sute de milioane de euro
In conditiile instabile ale pietelor de capital, arta devine din ce in ce mai atractiva ca investitie. The European Fine Art Fair (TEFAF), organizat la Maastricht, aduna colectionari, comercianti, case de licitatii, designeri, curatori de muzee din toata lumea. Toti asteapta cu nerabdare evenimentul, deoarece aici se da tonul pentru comertul cu arta in fiecare an.
Ingrijorarea majoritatii se leaga de preturi, a caror ascensiune risca sa se opreasca din cauza recordurilor atinse in anii trecuti si de faptul ca numarul lucrarilor exceptionale e cam acelasi. De asemenea targul e un nou prilej pentru infruntarea euro-dolar, desi americanii nu s-au prea inghesuit la Maastricht la ultimele editii.
In jur de 200 de galerii de arta din toata lumea participa, iar operele sunt extrem de variate: de la arta antica europeana, la cea a secolului 20, mobila, manuscrise medievale, monede, portelanuri, argintarie, bijuterii, obiecte exotice din Asia, Africa sau America de Sud.
In fiecare an, la intrare, la Noortman Master Paintings of Maastricht, se expun cele mai valoroase opere. Anul acesta vedeta e desenul in carbune si pastel “Femei calcand” de Edgar Degas (in jur de 4,8 milioane euro). Si mai valoros este tabloul ” Placerile iernii” de Hendrick Avercamp (evaluat la 5 milioane euro), iar “Vedere asupra bisericii St. Severin din Koln” de Jan van der Heyden ajunge la un milion.
Anul acesta va fi bogat in pictura italiana si renascentista, iar una dintre vedete este un profil care se presupune ca e semnat de Perugino. Galeria G. Sarti din Paris e specializata in pictura italiana din secolele 13 si 15. Proprietara spune ca interesul fata de acest segment a crescut in ultima vreme, poate si datorita vanzarii facute anul trecut de Christie’s: o “Madonna si pruncul” (cunoscuta ca Madonna de la Stroganoff), de Duccio di Buoninsegna (pictata in jur de 1295-1300) a fost cumparata de Metropolitan Museum of Art cu un pret secret (se pare 45 de milioane de dolari).
Johnny van Haeften din Londra va aduce 88 de picturi clasice, in special naturi moarte, portrete si peisaje de autori olandezi din secolul 18 (precum Jacob Jordaens), foarte cautate in acest moment.
Printre cele 30.000 de opere de arta expuse anul acesta, deosebite sunt picturile de Monet, Degas si Picasso, oferite de firma Dickinson, la peste 1 milion de dolari fiecare.
La capitolul argintarie, pentru doua boluri din argint George III din 1774 va fi nevoie de un cec de 180.000 de euro, iar pentru o halba olandeza din argint, de 90.000 de euro. La standul lui Ruper Wace gasiti o impresionanta statuie din marmura reprezentandu-l pe Paris, care dateaza din secolul al II-lea si costa in jur de 450.000 de lire sterline.
Ca arta contemporana, cele mai importante exponate sunt semnate de Picasso, Andy Warhol, Alex Katz, Philip Guston (“Waking up”, 1975, la trei milioane de dolari). La Graff puteti admira colierul Golden Star (101.28 carate), dar si bijuteriile casei muncheneze Hemmerle atrag atentia: brose in forma de crocodil, soparla sau maimuta (ultima evaluata la 64.300 de euro). Tefaf gazduieste si arme: pistoale, sabii, armuri nemtesti din secolul 16.
Unii participanti spun ca targul a inceput sa fie previzibil si ca are o preferinta prea evidenta pentru arta veche olandeza si flamanda, in detrimentul celei moderne. Organizatorii incearca sa tina pasul, dar cei care cumpara arta moderna sunt in special americanii, care mai nou au la dispozitie targul de la Miami.
Totusi, in 2005 vor expune si cateva importante galerii si comercianti de arta moderna, ca Acquarella si Karsten Greve. Va fi publicat si un raport critic asupra “droit de suite”(drept de urmas), taxa europeana care confera artistilor moderni si contemporani drepturi asupra revanzarilor. Se va arata ca aceasta taxa avantajeaza cativa mostenitori ai marilor maestri moderni ca Picasso si Matisse, impingand comertul cu arta in afara Europei.
Si piata artei chinezesti e in dezvoltare, datorita noilor imbogatiti din China care tind sa colectioneze portelanuri Ming si Ching din perioada tarzie.
Annely Juda, comerciant, spune ca vizitatorii de la Maastricht sunt mai deschisi, nu cauta un anume fel de arta si din acest motiv targul e unic.
Targurile in general si cel de la Maastricht in special raspund unor trasaturi ale omului modern: ii place sa achizitioneze, sa aiba, dar nu are timp. Astfel, micul oras se transforma pentru cateva zile intr-un mare club de arta, unde specialistii si colectionarii se intalnesc cu colegi din toata lumea si au la dispozitie sute de opere de arta. Tefaf uneste iubitorii de arta, asa cum tratatul semnat in acelasi oras uneste Europa. Tefaf isi inchide portile pe 13 martie.
Targul de la Maastricht, dupa trei decenii
Initiatorul targului a fost Jacques van Rijn, un comerciant de arta si colectionar care lucra atunci pentru o companie de minerit din Maastricht. El i-a impartasit ideea sa lui Jan Huynen, proprietarul centrului Eurohal. Ideea era sa organizeze un targ bianual cu comercianti din alte tari. Au gasit sustinatori din Marea Britanie, Franta si Germania si pe 28 noiembrie 1975 s-a deschis “Pictura Fine Arts Fair”, targ specializat in Vechii Maestrii, pictura olandeza, flamanda si sculptura medievala. Era acum 30 de ani, in Eurohal, un centru expozitional dintr-un orasel pierdut undeva in Olanda. Unul dintre participantii de atunci isi aminteste ca era o sala ca un hangar de avioane, iar prin acoperis mai patrundea si ploaia. Dar participantii inchiriau standurile si nu venisera la targ din interese financiare. In primul weekend au fost cateva mii de participanti, dar in timpul saptamanii era atat de pustiu incat participantii englezi jucau golf. Povestea a ramas in mitologia targului pana astazi.
In 1978, o asociatie de comercianti si anticari a lansat aici un targ anual numit “Antiqua”. La prima manifestare, doar jumatate dintre participanti erau olandezi, restul fiind din alte tari vest-europene. In 1982 denumirea a devenit “De Antiquairs International”, pentru ca organizatorii se certasera cu proprietarul salii Eurohal si mutasera targul la Valkenburg.
In 1985, Pictura si De Antiquairs s-au unit la Maastricht si in 1988 au devenit “European Fine Art Fair”. S-a infiintat o organizatie non-profit condusa de participanti, care sa investeasca banii rezultati din targ in organizarea editiei urmatoare. Apoi s-a creat un comitet format din directori de muzee, curatori si restauratori de arta, in total 18 experti care sa garanteze originalitatea operelor. Acest comitet are si acum un rol vital. Van der Ven, unul dintre organizatori, spune ca traim in “era consumatorului de arta, care are orice in afara de timp si de aceea trebuie sa cumpere ‘orbeste'”. La Maastricht cumparatorul nu trebuie sa stie totul despre un tablou, trebuie doar sa fie sigur ca-i place, pentru ca originea si calitatea sunt garantate.
Alt avantaj era (si este) ca la Maastricht se ajunge usor din toata Europa. De asemenea, era departe, intr-o zona pustie din punct de vedere cultural, unde nu exista altceva care sa-ti distraga atentia.
Acum targul e gazduit de Maastricht Exhibition and Congress Centre. Succesul sau a tinut si de periodicitatea anuala, pentru ca altfel nu si-ar fi putut forma o clientela fidela. De asemenea, au fost adaugate noi categorii: pictura moderna si contemporana, bijuterii, carti, manuscrise si harti, antichitati clasice. Au fost organizate expozitii speciale, ca cea “Van Gogh” din 1990. Un moment decisiv a fost expozitia “Comorile Hermitage” din 1994 care a adus 60.000 de vizitatori, dar in 2004 au fost 75.000. Treptat targul de la Maastricht a devenit un eveniment de referinta pentru orice colectionar.
Pe langa opere de arta, turul orasului
Robert Noortman, unul dintre fondatorii targului, spune ca si-a dat seama ca Maastricht era un loc potrivit pentru comertul cu arta, pentru ca zona avea potential social si economic, fiind si aproape de granitele cu Belgia si Germania.
E unul dintre cele mai vechi orase europene si un centru comercial de cand romanii au construit o fortareata in anul 27 i.e.n si un pod fortificat peste raul Maas (Maastricht vine de la Mosae Trajectum). Orasul a fost pe rand sub ocupatia ducilor de Brabant, a Habsburgilor spanioli si a Frantei (muschetarul D’Artagnan a cazut intr-o lupta aici, fiind in armata lui Ludovic al XVI-lea).
Totusi, langa ruinele unui templu roman putem gasi si magazine cu ultimele noutati Armani sau Cesare Paciotti si hoteluri moderne. Stokstraat e cea mai veche strada, cu magazine, iar in timpul targului e chiar un fel de concurs intre proprietari care isi decoreaza vitrinele cu opere de arta. Un vanzator povesteste cum odata un client si-a cumparat din magazinul sau totul, de la lenjerie la smoching, pentru ca venise in graba la targ si nu isi facuse valiza.
Targul e o binecuvantare pentru toti comerciantii, chiar daca astfel de intamplari nu sunt o regula. In plus, obiecte de anticariat si harti se gasesc si in oras, nu numai la targ, si preturile sunt mai bune.
In partea opusa centrului istoric se afla Ceramique, o zona noua. Timp de un secol, aici a fost o fabrica de ceramica, locul a fost abandonat in 1963, dar abia peste douazeci de ani s-a transformat. In 1995 a fost terminat Bonnefanten Museum, grandios ca un templu, dar cu tenta industriala (turnul metalic din spate, numit de localnici “racheta”). Celelalte cladiri din zona sunt pictate in rosu sau maro, dar singurele care ies in evidenta sunt turnurile de caramida proiectate de Mario Botta.
Centrul Ceramique are fatada din lemn si sticla (realizata de Coenen, in 1999) si gazduieste o biblioteca, arhivele si o sala de conferinte.
In fata lui se afla piata Plein 1992, denumita astfel dupa anul tratatului. iulia.stancu@zf.ro
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
București, ce bine că ești! Cum arată un city break în Capitală la recomandarea Anei Rubeli? „Aș începe cu zona Cotroceni, apoi Icoanei-Ioanid, aș continua pe străzile din jurul bulevardului Dacia, apoi spre Armenească și Cartierul Evreiesc”
Cristina Roșca, După Afaceri Premium: București, ce bine că ești!
