La Hanul cu Tei nu sunt "camere" libere
La Hanul cu Tei nu sunt "camere" libere
Hanul cu Tei a fost, initial, un complex comercial construit in prima jumatate a secolului al XIX-lea, mai precis in anul 1833, si cuprinde, pe långa o galerie de arta, si un local rustic, ce poarta acelasi nume.
Construit intr-o arhitectura tipic romåneasca, localul este situat undeva la subsol. Curioasa sa fac o incursiune in spatiul situat la rascrucea a doua strazi (Lipscani si Blanari), am adunat cåtiva prieteni si am plecat sa petrecem o seara de delectare.
Trebuie sa recunosc ca mi-a fost teama sa cobor scarile destul de subrede nu numai din spaima ca s-ar putea sa se rupa cu mine (desi cele 45 de kilograme ale mele nu sunt chiar o povara), ci si pentru ca scårtåitul lemnului de sub picioarele mele mi se parea cam lugubru.
Am descoperit un local cu iz de casa båntuita, pånze de paianjen, sfori, mult lemn si caramizi.
Daca locul poarta numele de “han”, poti fi sigur ca nu ai sa gasesti “camere” libere – localul e cam aglomerat la orice ora si e neaparat necesara o rezervare ca sa nu fii nevoit sa imparti “camera” cu altcineva.
Daca am fi fost singurii clienti din Hanul cu Tei, chiar as fi crezut ca este ceva in neregula (am vizionat destule filme care au avut drept locatie un astfel de spatiu, iar scenariile sunt diverse). Siluetele personalului si ale consumatorilor de muzica veche (Aurelian Andreescu, Mihaela Runceanu ori Stela Enache) m-au mai linistit.
Si totusi nu a fost o seara cu povesti despre fantome spuse la gura sobei, asa cum as fi crezut.
Unul dintre barmani era specialist in bancuri si ne mai distra din cånd in cånd cu cåteva poante, se pricepea mai bine la asa ceva decåt la preparat de cocteiluri.
Din lipsa de meniu pe mese, chiar as fi crezut ca barul este dotat cu tot ceea ce trebuie, dar m-am inselat, drept pentru care am optat pentru hidratare in forma imbuteliata – mi s-a parut mult mai sigur.
De remarcat sunt mesele lungi, confectionate din lemn masiv, “asortate” cu bancute de aceeasi factura, care aduceau, mai degraba, a mobilier de picnic luat de prin popasurile muntoase, atÃ¥ta tot ca te lipseai de aerul curat pe care il confera spatiul liber.
Un inconvenient este ca mai tårziu de miezul noptii nu mai poti zabovi cu prietenii, iar accesul cu masina este strict interzis, dupa noile reglementari de la Primaria Bucurestilor.
Iar daca ora nu este atåt de inaintata, din incinta complexului poti achizitiona lucrari de arta (incepånd cu pictura, sculptura, arta decorativa si terminånd cu materialele necesare pentru aceste arte), fie de esti colectionar sau cauti sa impresionezi un partener de afaceri.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
