L'Armoire la Intrarea Noptii

Am ajuns in magazinul L'Armoire intr-o dimineata. Inca de la intrare am banuit ca voi face o scurta calatorie in perioada interbelica. Pana si numele strazii pe care se afla - Intrarea Noptii - este parca desprins dintr-o poveste cu rochii de tafta, palarii cu boruri largi, umbrele albe cu dantela si manusi din satin

de Negoita Anca Maria · Editor Cultură · 22 februarie 2008 · 2 min de citit

Am ajuns in magazinul L’Armoire intr-o dimineata. Inca de la intrare am banuit ca voi face o scurta calatorie in perioada interbelica. Pana si numele strazii pe care se afla – Intrarea Noptii – este parca desprins dintr-o poveste cu rochii de tafta, palarii cu boruri largi, umbrele albe cu dantela si manusi din satin.
Atmosfera de anii ’20-’30 se pastreaza si inauntru, unde camerele au tavane inalte, candelabrele sunt opulente, arcadele au o deschidere generoasa, peretii sunt in nuanta laptelui, iar accesoriile de design – oglinzile rotunde cu rame aurii si suport inalt – completeaza cu succes “Dulapul” cu haine si incaltari.
Pe etichete se regasesc nume ca Wilhelmina Arz, Irina Marinescu, Mihaela Glavan, Lena Criveanu sau Eugenia Enciu. Tot pe etichete sunt preturi care se incadreaza aproximativ intre 300 si 3.000 de lei. O camasa Zasha poate costa si 200 sau 250 de lei, in timp ce o rochie Wilhelmina Arz depaseste 2.000 de lei.
Pana la citirea etichetelor, insa, m-am lasat prinsa in mirajul culorilor, al texturilor, al aspectului de garderoba regala cu rafturi de pe care sa alegi rochia ideala si pantofii care sa se asorteze perfect. Mie mi-a atras atentia o pereche de un verde inchis, care avea o floare “tatuata” pe talpa. Apoi, sunt piesele de vestimentatie. Magazinul se vrea un “all in one place”, un loc din care sa puteti cumpara atat tinute de birou, cat si pentru seara, de la hainele propriu-zise pana la accesorii. Si reuseste. Pe rafturile si umerasele din L’Armoire sunt atat sacouri drepte, office, cat si rochii de gala, dar si accesorii (de Kristina Dragomir si Obsidian by Ioana Pascal). In plus, designerii promit ca modelele sunt unicate sau, oricum, lansate in serii foarte mici.
M-am plimbat pret de vreo jumatate de ora dintr-o camera in alta, cu ochii atintiti cand la pantofii de pe rafturile aflate pe un perete de lavanda (acoperit de un tapet care imita atat de bine planta, ca simteai parca si mireasma), cand la vreo reflexie in oglinda. Asta cand nu ma blocam hipnotic in descifrarea vreunui tablou. Totul in acordurile abia sesizate ale trupei Pink Martini. Am plecat la un moment dat, tot cautand din priviri o caleasca.

Cultură /Serial shopper