Kallania sfideaza recesiunea
La Salonul de la Geneva din 2009, atmosfera era destul de sumbra, iar toti oficialii brandurilor se straduiau sa transmita un mesaj de sobrietate, realism, revenire la valori traditionale, exact opusul excesului care a caracterizat societatea consumerista din ultimii ani.
La Salonul de la Geneva din 2009, atmosfera era destul de sumbra, iar toti oficialii brandurilor se straduiau sa transmita un mesaj de sobrietate, realism, revenire la valori traditionale, exact opusul excesului care a caracterizat societatea consumerista din ultimii ani. Exceptie notabila a facut tocmai subtilul si mereu sobrul Vacheron Constantin, care, in plina campanie de smerenie a industriei luxului, s-a gandit sa lanseze adevarate cascade de diamante in forma de ceasuri. Si culmea, i-a reusit. Kallania, ceasul de 6 milioane de euro, Lady Kalla Flame sau Kalla Haute Couture sunt printre modelele haute joaillerie lansate anul acesta de Vacheron Constantin, care s-a nimerit sa anunte si inventarea unei noi slefuiri pentru diamante (botezata sugestiv “flacara”) tocmai cand criza economica incepuse sa faca numeroase victime. Cu toate acestea, fiind vorba de Vacheron Constantin, chiar daca ceasurile gem de diamante, reusesc sa nu fie nici bling, nici vulgare, nici exagerate, intr-o perioada in care luxul a ajuns sa fie invinuit pentru multe dintre defectele societatii contemporane. La urma urmei, manufactura elvetiana a avut peste un sfert de mileniu la dispozitie pentru a-si rafina arta si pentru a realiza capodopere care ar putea usor sa cada in kitsch opulent, dar care sunt intotdeauna un model de bun-gust, chiar si cand costa sase milioane de euro. De altfel, toate modelele haute joaillerie lansate anul acesta de Vacheron Constantin s-au incadrat in programul Métiers d’Art al companiei, care scoate in evidenta capacitatea artizanilor manufacturii de a crea piese unice din punctul de vedere al designului, al finisarilor si al realizarilor tehnice.
Primele ceasuri de buzunar de dama realizate de Vacheron Constantin erau mai degraba bijuterii, deoarece in acele vremuri codul bunelor maniere dicta ca o doamna nu se uita la ceas in public sau chiar ca femeile, creaturi delicate si eterice, nici nu aveau nevoie sa stie ora exacta. Prin urmare, ceasurile manufacturii geneveze erau adevarate giuvaieruri, accesorii de moda care se prindeau la cingatoare si care straluceau prin calitatea diamantelor, a turcoazelor sau a perlelor. De asemenea, primele ceasuri de mana marca Vacheron Constantin, lansate la sfarsitul secolului 19, erau tot piese de bijuterie, dotate cu mecanisme Vacheron Constantin. Iar in secolul 20 a aparut cel mai plat ceas in forma de bagheta, cu un mecanism Vacheron Constantin si a carui coroana era pozitionata pe capacul carcasei. In 1979, Vacheron Constantin lanseaza legendara Kallista, un model creat dintr-un lingou de aur si la a carui realizare artizanii casei muncisera peste 6000 de ore. Kallista inseamna “cea mai frumoasa” in limba greaca, iar in mitologia greaca diamantele erau considerate lacrimile zeilor – care se pare ca plansesera destul de mult ca sa poata fi creata o piesa cu 118 diamante (un record de 130 de carate). Mecanismul mecanic clasic era cel mai plat din lume in categoria sa. Kallista, o demonstratie de forta a artizanilor Vacheron Constantin, a ramas o piesa unica.
La aniversarea de 30 de ani a “celei mai frumoase”, a aparut un nou record, Kallania: 186 de diamante si 170 de carate. Fiecare diamant a fost certificat de Institutul Gemologic Elvetian, dupa ce au fost alese dintre numeroase pietre pretioase extrase din milioane de tone de minereu. Toate diamantele sunt de o claritate rara si au fost perfect aliniate, pentru ca fatetele sa reflecte la maximum lumina. Cele 186 de pietre pretioase au fost montate pe o structura din aur alb, iar calibrul 1003 este cel mai plat mecanism mecanic clasic din lume, cu o inaltime de 1,6 mm, un diametru de 20,8 mm si o rezerva de functionare de 30 de ore.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
