Jobul 3 în 1 sau „promovarea invizibilă“
Ați supraviețuit valurilor de restructurări din ultimii ani de criză. Unii dintre voi ați fost chiar și promovați. Dar ați sfârșit prin a acoperi tot volumul de muncă lăsat în urmă de foștii colegi. Veți reuși să treceți și de acest ultim stres?
În mediul de business actual este o adevărată realizare să ai un job. Dar ce faci când ai trei joburi? Aceasta este situația cu care se confruntă mulți dintre supraviețuitorii crizei. Marina Popovici este sales area manager la o companie farmaceutică. Popovici coordonează acum o echipă de trei oameni, după ce alți doi au fost dați afară în toamna anului trecut. “Una dintre angajate a fost nevoită, pe lângă postul de secretară part-time, să facă și monitorizare de presă și vânătoare de clienți. Fără nicio mărire de salariu în ultimii doi ani”, povestește Popovici. “O singură persoană din echipă a primit o mărire de salariu și asta după ce i s-au adăugat o mie de alte task-uri în fișa postului”.
Sună familiar? Bine ați venit în lumea “promovărilor invizibile”, acolo unde puteți să vă păstrați jobul și să-l primiți chiar și pe cel al fostului șef. Aici productivitatea este mare (pentru moment), dar la fel este și rata șomajului. De cealaltă parte a graficului sunt salariile care au rămas aceleași. “Mai ales acolo unde departamentele aveau oameni dedicați pe anumite activități, companiile au preferat să restrângă echipa la una, două persoane care să acopere tot spectrul de activități. De asemenea, anumite poziții de middle management bine plătite au fost închise, iar responsabilitatea a fost împărțită în cadrul echipei”, explică Iulia Lazea, senior consultant Hart Human Resource Consulting. “Candidații noștri povestesc de două tipuri de «promovări false». Primul este cel în care angajatorul se folosește de motivul unei promovări, de oportunitatea unui job mai «important», mai «consistent», pentru a comasa sub noua titulatură mai multe atribuții”, spune și Minola Jac de la GI Group. De multe ori, această promovare este folosită de angajator ca un instrument de motivare non-financiară. “Al doilea caz presupune promovări care maschează disponibilizări. Unui angajat i se oferă un nou post în companie, ambalat sub forma unei promovări, care implică o nouă perioadă de probă, în intervalul căreia angajatul este evaluat ca «necorespunzător» și este dat afară”, continuă Jac.
Dacă uneori angajații nu prea au de ales, angajatorii pot face evaluări înainte de a redistribui și recrea rolurile în companie. “Hogan Assessment – Profilul de personalitate Hogan (HPI) surprinde compatibilitatea dintre profilul personal și anumite arii ocupaționale, iar Profilul de Dezvoltare Hogan (HDS) identifică potențialii factori de risc personali cu impact negativ asupra performanțelor profesionale și evaluează tendințele spre comportamente disfuncționale care apar în momente de stres, presiune și oboseală”, propune Lazea.
Adina Ionică, analist financiar în cadrul unei bănci, spune că, pe măsură ce echipa s-a micșorat, a acumulat responsabilitățile a trei dintre foștii săi colegi. “Am lucrat în ritmul acesta un an și jumătate, până când mi-am făcut curaj și i-am dat șefului două variante – fie mă promovează, fie împarte din dosarele mele și altor colegi sau angajează oameni. M-a promovat și mi-a dat o mărire de salariu de 2% care nu mă mulțumește. Am tot atât de mult de lucru. Motiv pentru care îmi caut un job nou”.
Într-un context deja presant, a avea mai multe responsabilități poate deveni de-a dreptul apăsător, explică Alessandra Mustăreață, psiholog. În plină recesiune principala parte bună este siguranța unui loc de muncă. “De ce să ne plângem când ne putem considera norocoși că am fost aleși să rămânem printre cei angajați? Teama permanentă, nesiguranța dezvoltă o presiune psihică greu de suportat”, spune aceasta. Este momentul în care randamentul începe să scadă. Cheia succesului este, în cazul acesta, gestionarea timpului. Uneori este nevoie de mai multă flexibilitate, alteori de o reprioritizare sau de o simplă organizare. În cel mai rău caz, se rezolvă cu demisia. În cel mai bun caz, “performanțele se îmbunătățesc pe măsură ce abilitățile se exersează”. După care puteți să cereți chiar și o promovare reală. În acest caz, ar trebui să vă concentrați pe un plan care să arate cât de mulți bani aduceți companiei (în comparație cu suma cheltuită care ar trebui să fie considerabil mai mică). Apoi, alegeți cu atenție momentul în care vă abordați șeful și, în cele din urmă, veniți cu soluții concrete pentru propriile probleme.
5 metode de supravieȚuire În cazul unei “promovări false”:
1. Prioritizează
Stabilește cu șeful tău care sunt rolurile pe care le ai în cadrul companiei, care ar trebui să fie rezultatele obținute și care sunt task-urile ce pot fi amânate sau eliminate.
2. Cere coaching sau training
Probabil că vei avea nevoie să dezvolți noi tehnici de management. Pentru a avea randament, află care sunt calitățile de care ai nevoie și convinge-ți șeful să te trimită la un training specializat. Este mai ieftin decât un angajat în plus, nu?
3. Completează-Ți CV-ul
Poate că nu ai cerut o promovare, dar trebuie să fii capabil să o păstrezi pe cea primită. E momentul să te înscrii la acel MBA de weekend.
4. StabileȘte noi deadline-uri
Și o perioadă de probă în care să vezi de cât timp ai nevoie pentru noile responsabilități.
5. Pregăteste-și cererea pentru o promovare reală
Fii convins (și convingător) că vrei să avansezi. Explică-i șefului că acest pas este în beneficiul companiei. Dacă nu îți dorești asta, este necesar de asemenea să-i explici superiorului tău că vrei să te întorci la vechiul post. Între timp, nu uita să fii recunoscător pentru jobul pe care încă îl ai.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
București, ce bine că ești! Cum arată un city break în Capitală la recomandarea Anei Rubeli? „Aș începe cu zona Cotroceni, apoi Icoanei-Ioanid, aș continua pe străzile din jurul bulevardului Dacia, apoi spre Armenească și Cartierul Evreiesc”
Cristina Roșca, După Afaceri Premium: București, ce bine că ești!
