Supliment editat de Ziarul Financiar

Stil de viață

Istorie cu parfum la Castel

Sinaia a intrat în clubul select al orașelor care găzduiesc un tribut adus artei olfactive, alături de Grasse, Paris și Barcelona. Grație colecționarului Val Iacob, cochet-regalul castel Pelișor din Sinaia adăpostește primul muzeu al parfumului din România.

Istorie cu parfum la Castel
Istorie cu parfum la Castel · Foto: După Afaceri

Sinaia a intrat în clubul select al orașelor care găzduiesc un tribut adus artei olfactive, alături de Grasse, Paris și Barcelona. Grație colecționarului Val Iacob, cochet-regalul castel Pelișor din Sinaia adăpostește primul muzeu al parfumului din România. O pasiune de-o viață, peste o sută de sticluțe ce spun povestea unor vremuri demult apuse l-au făcut pe Val Iacob să intre el însuși în istorie printr-un demers unic în țară.

Timp de mai bine de două luni, până pe 15 septembrie, castelul Pelișor adăpostește primul muzeu al parfumului din România. Peste o sută de exponate din cele 3.000 de sticluțe care alcătuiesc impresionanta colecție de parfumuri a lui Val Iacob ilustrează într-un mod original istoria regalității în România, dar și cea a plăcerii și esteticii de la început de secolul douăzeci.

Expoziția de la Pelișor conține sticluțe semnate de celebrul artist Lalique, altele confecționate din prețiosul cristal Baccarat.

Sunt expuse sticluțele de început ale casei franceze Molinard, pe care nici proprietarul casei nu le are în colecție: sticluța parfumului Habanita de la începutul anilor ’20, cea din anii ’50.

Produs în 1921, Habanita este și acum unul dintre cele mai bine vândute parfumuri marca Moli­nard. Habanita este un parfum puternic, dominator.

A fost creat la început ca un parfum pentru țigări, pentru așa-numitele „garçons“, femeile emancipate din anii ’20, cu părul scurt sau prins în turbane sofisticate, cu pene sau șiraguri de perle, care fumau în saloane și care puneau acest parfum în țigarete. Habanita a făcut parte din mișcarea de emancipare a femeilor de la începutul secolului trecut.

„Piesele de rezistență ale expoziției sunt parfumul preferat al reginei Maria – Mon Boudoir, care în 1938, anul morții reginei, a fost retras din producție în semn de omagiu. Mai târziu, compoziția a fost reluată în parfumul, care există și astăzi, Quelques Fleurs Royale. O altă sticlă importantă expusă în muzeu este cea a casei Lubin, recipient ce datează de la mijlocul secolului al XIX-lea. În mod surprinzător, am găsit și achiziționat această sticlă în România. Expus este și parfumul Le Vanquer, parfumul lui Napoleon Bonaparte, creat de casa Rance, și parfumul Gin Fizz de la Lubin creat pentru Grace Kelly de Monaco“, spune Val Iacob, director al muzeului și art director al parfumeriilor de lux Beautik.

Gin Fizz, parfum produs și astăzi de casa franceză Lubin, este o creație chic, efervescentă și proaspătă, ce evocă un cocktail în vogă în 1955, în toate barurile elegante din Paris. Deși sticluța expusă nu mai păstrează aromele, vizitatorii muzeului își pot face o idee despre acest parfum pentru că, asemeni unui arc peste timp, în muzeu sunt disponibile și recipiente din parfumul de astăzi al Lubin pe care îl pot încerca, astfel încât experiența să fie completă. Alături de piesele-etalon ale parfumeriei franceze sunt expuse și creații românești, produse în anii ’50.

Frumusețea colecționării stă în faptul că poți observa modul în care au evoluat aceste parfumuri și odată cu ele stilul, oamenii, spune Val.

„Un alt exponat cu o istorie de mai bine de un secol este parfumul Narcisse Noir de la Caron: avem în expoziție atât sticluța de la 1911, anul lansării parfumului, cât și cea mai recentă versiune a unei ediții limitate din 2011.“

O colecție își arată adevărata valoare atunci când este expusă. Însă ceea ce vedem astăzi la muzeul parfumului nu s-a făcut într-un an, ci este rezultatul a zece ani de căutări, de eforturi, uneori de emoții că sticluța de parfum nu va ajunge livrată cu bine de la celălalt capăt al lumii, mărtu­risește colecționarul.

„Vrem să mergem cu această colecție în mai multe orașe din țară, pentru a oferi cât mai multor persoane acces la o istorie frumoasă a României și a parfumeriei în general. Așteptările mele de la cei care vin să vadă muzeul parfumului sunt de ordin emoțional: vreau ca oamenii să vadă că există o asemenea colecție în România, să privească parfumeria ca pe o formă de artă, la fel cum este pictura sau sculptura“, conchide Val.

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția