Supliment editat de Ziarul Financiar

Ceasuri & Bijuterii

Intr-o zi visez sa-mi cumpar un Patek Philippe

Experienta in Romania trebuia sa fie doar o etapa in avansarea in cariera. Asa ca a venit la Bucuresti in 1991 cu promisiunea ca dupa trei ani urma sa primeasca un post important in Franta."N-am fost dificil de convins pentru ca era vorba de experienta crearii unei firme noi

Experienta in Romania trebuia sa fie doar o etapa in avansarea in cariera. Asa ca a venit la Bucuresti in 1991 cu promisiunea ca dupa trei ani urma sa primeasca un post important in Franta.
“N-am fost dificil de convins pentru ca era vorba de experienta crearii unei firme noi. O asemenea ocazie nu se iveste oricand, asa ca m-a tentat provocarea”, povesteste Vigroux.
Doisprezece ani intr-o Romanie in tranzitie? – “O sansa unica la 37 de ani, la nivel de experienta de viata. Nu ma gandisem ca sistemul comunist permite intoarcerea la capitalism. Schimbarea era o surpriza, veneam intr-o zona de inceput, asa ca o fost o mare sansa de a participa la toate astea”.

“Nu simt nevoia psihologica de a fi boss-ul”
In general, un profesionist in domeniu nu este prea motivat sa aleaga schimbarea. “Trebuie sa fie cineva tanar sau aproape de pensionare ca sa fie gata de o experienta noua”, spune Jean-Pierre.
A existat insa si un pret personal al alegerii de a veni in Romania: “Sotia mea n-a rezistat, asa ca am divortat”. Ulterior s-a recasatorit.
Country Senior Partner  la PwC Romania – apogeul carierei profesionistului Vigroux? “Nu mi-ar placea ca acesta sa fie punctul culminant. Mi s-a propus deja sa ma ocup de alte tari. Deocamdata, insa, am considerat ca munca mea aici este mai interesanta”.
Conform uzantelor din marile companii, un expat nu sta intr-o anumita tara mai mult de 10 ani. “Nu am planuri de a pleca din Romania pe termen scurt, insa se pot intampla tot felul de lucruri foarte repede”
Cum este seful Vigroux? “Egoul meu nu are nevoie de sentimentul de a comanda la mii de angajati. Nu simt nevoia psihologica de a fi <boss-ul>. Plus ca la randul meu am oroare sa mi se spuna ce sa fac”, spune Jean Pierre.
A refuzat in repetate randuri sa mearga intr-o companie “clasica” pentru o pozitie de responsabil financiar-contabil tocmai pentru ca ii place sentimentul de a fi propriul sef, de a avea autonomia pe care o confera o profesiune liberala.
Asa incat si in relatiile cu colaboratorii a optat pentru un asa-numit leadeship de consens. “Ideile sa fie exprimate, discutate si acceptate de toti, fara ca cineva sa-i spuna direct altcuiva ce sa faca. Asta nu merge in profesiunea noastra”, explica Vigroux.

Apararea unuia inseamna apararea tuturor
Profesiunea a primit insa o lovitura puternica anul trecut, o data cu falimentul Andersen, unul din cei cinci mari jucatori globali de pe aceasta piata.
De la ideea garantiei absolute pe care o oferea una din cele cinci marci a aparut riscul unei crize de incredere de proportii.
“A cazut un concurent care nu merita. La noi nu este ca intr-o industrie oarecare, in care sa te bucuri de falimentul concurentului. Apararea unuia inseamna apararea tuturor”, spune Jean-Pierre.
Cert este ca scandalul caruia i-a cazut victima Andersen – nume disparut si de pe piata romaneasca – a fost un prilej pentru ceilalti patru mari jucatori sa se priveasca in fata si sa vada ce nu au facut bine.
Relatia cu clientul? “Pastrarea relatiei cu un client este legata de construirea increderii. Clientul trebuie sa fie convins ca la tine gaseste sfaturi bune si oneste”, spune Vigroux.
Publicitatea nu are nici un impact pe aceasta piata. “Ceea ce conteaza este sa-si construiesti o imagine de <expert>, sa fii recunoscut ca atare in relatiile cu clientii, simpla imagine mediatica nu conteaza prea mult”
Din punctul de vedere al clientului, ingrijoratoare pot fi consecintele scandalului Andersen. Astfel, au aparut noi regului care il obliga pe client sa renunte la anumite servicii ale unei anumite firme, din cauza conflictului de interese. Misiunea companiilor din domeniu ramane cu atat mai importanta cu cat firmele sunt obligate sa apeleze la anumite servicii oferite de acestea, in special de audit.

Drumet prin Romania
In 12 ani, Vigroux a avut timp sa bata Romania in lung si-n lat. Pe langa atractiile turistice clasice, gen Delta Dunarii, manastirile din nordul Moldovei sau Sighisoara, ii plac in mod special vechile sate saxone din Transilvania.
Un pasionat al cartilor de istorie, in special biografii de mari personalitati. Dar si al cartilor de actualitate politica franceza.
Nu este un fan al masinilor. “Nu-mi investesc banii in masini, vad in ele doar un instrument util”. Ii plac insa fotografiile de masini sportive, in special modele Aston Martin. “Talentul britanicilor este de neegalat in a desena masini de sport”.
O mare pasiune – ceasurile. “Am o adevarata nebunie cu ceasurile. Privite tot din punct de vedere estetic”. Are nenumarate carti despre ceasuri si devoreaza editia anuala speciala dedicata ceasurilor, publicata de revista franceza L’Express.
“Intr-o zi visez sa-mi cumpar un Patek Philippe”. Pasiuni “pasagere” – colectionarea de timbre, care la un moment dat ii inghitea toate economiile, sau de instrumente muzicale. In tinerete a avut si inclinatii artistice. Cand era student, a dat concurs la o scoala de actorie. “Tata mi-a spus insa ca este dispus sa-mi sustina studiile economice, nu actoria”, povesteste Jean-Pierre Vigroux. Si asa a inceput cariera de expert financiar.
Un obisnuit al restaurantelor bune din Bucuresti. Ii vin in minte “La Villa”, Braseria Hilton sau Bistroul de la Institutul Francez.
“Regret absenta unui restaurant bun cu specific romanesc. Am gasit asa ceva in Moldova, insa nu in Bucuresti si e pacat. Chiar sunt jenat cand vin clienti din strainatate si vor sa mergem la un restaurant romanesc. Mai bine organizez o masa acasa”.
Si-a cumparat o casa in Bucuresti. Nu si o casa de vacanta, pentru ca vacantele si le petrece in Franta, cu cei trei copii. Ii place sa aiba o viata sociala activa, merge la cocteiluri, isi invita cunoscutii. In timp si-a facut multi prieteni si amici, inclusiv din companiile concurente. razvan.voican@zf.ro



Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția