Intoarcerea "Ratacitorilor"
Intoarcerea "Ratacitorilor"
In anii 1860, contrar tendintelor din lumea culturala, un grup de tineri artisti din Rusia refuza sa se alinieze conventiilor culturale importate din Europa Occidentala si se vor stradui sa isi defineasca un stil propriu, strans legat de cultura nationala. Ei vor fi cunoscuti sub numele de “peredvizhniki”, altfel spus, “ratacitorii”. Ei si-au propus sa redea “viata adevarata”, asa cum o vedeau ei si sa sa isi poarte lucrarile prin intreaga tara, “sa duca arta oamenilor”, organizand expozitii ambulante.
“Arta ruseasca in a doua jumatate a secolului 19: in cautarea unei identitati”, expozitie care s-a deschis de curand la Muzeul Orsay din Paris, cuprinde peste 500 de picturi, sculpturi, schite, lucrari din ceramica, piese de mobilier, obiecte decorative sau fotografii ale acestor artisti, multe dintre ele fiind expuse pentru prima data in Franta. Expozitia este un adevarat “spectacol” al artei rusesti din perioada cuprinsa intre 1885 si revolutia de la 1917, lucrari umbrite de realismul sovietic care i-a urmat.
De remarcat ca ansamblul expozitional este dominat de o suita de obiecte decorative, multe lucrari grafice si fotografii. Printre cei 125 de artisti si artizani care semneaza aceste lucrari se numara fotograful Nikandre Alassine, sculptorul Alexei Zinoviev, iar ceilalti, desi numele lor sunt prea putin cunoscute marelui public, merita, cu siguranta, sa fie promovati.
Pictorul Ilya Repin este cu siguranta cel mai renumit dintre acestia, fiind printre membrii fondatori ai “Ratacitorilor”, unul dintre cei mai perspicace invatacei de la Abramtsevo, nucleul cultural de la nordul Moscovei care s-a aplecat cu precadere asupra studiului artelor decorative (asemenea miscarii Arts & Crafts din Anglia). Una dintre cele mai importante lucrari ale lui Repin intitulata “Ei renuntasera sa-l astepte”, o panza care surprinde o scena din viata calma a unei familii burgheze intrerupta de sosirea neasteptata a unui fost prizonier. Expozitia de la Orsay se bucura de prezenta capodoperei “Procesiunea religioasa in provincia Kursk”, semnata de acelasi autor, lucrare care paraseste pentru prima data Muzeul Tretiakov.
In cautarea “adevaratei arte rusesti” acest grup artistic a dat nastere unor lucrari numeroase cum ar fi “Dimineata pe Dnieper” a lui Arkhip Kuinji, “Viziunea copilului Bartholomew” a lui Mikhail Nesterov sau “Imbaierea unui cal stacojiu” a lui Kuzma Petrov-Vodkin. Cea mai impunatoare sculptura din colectia prezenta in Muzeul Orsay este “Stribog”, zeul slav al vantului, sculptat in lemn, cu o statura impresionanta de aproape doi metri – una dintre lucrarile lui Serghei Konenkov. Maleficul Stribog are coarne de berbec, ochii incrustati cu pirita, iar mainile si picioarele sunt supradimensionate. Lucrarea evidentiaza influenta pe care lucrarile lui Gaugain au avut-o asupra stilului artistului rus.
Cioplitorii in lemn, au contribuit la conturarea stilului “neo-rusesc” de mobilier, tot in atelierele de la Abramtsevo, iar mai tarziu chiar in atelierele printesei Maria Teniseva. Gravura pieselor de mobilier, broderia, pictura si grafica acelei epoci sunt dominate de puternice influente etnice, motivele populare cele mai des utilizate fiind cele doua pasari ale paradisului, Alkonost si Sirin (una vesela si cealalta trista).
Ceramica “ratacitorilor” este impresionanta prin coloristica si migala lucrarilor, in special a figurinelor de portelan si a placilor de faianta.
Sectiunea expozitiei dedicata fotografiei cuprinde in special lucrari cu caracter documentar, aproape etnografice, de la portrete autocrome deosebite care surprind tarani in costume traditionale, pana la fotografii alb-negru ale saniilor trase de cai sau chiar ale unui tramvai “temporar” care trece peste raul Neva inghetat. Pe langa uimitorul portret al tanarului taran cu haina din blana de oaie surprins cu maiestrie de Alassine sunt expuse si cateva dintre fotografiile de familie ale sotilor Tolstoi sau lucrarile lui Isaac Pavlovski – o serie de fotografii cutremuratoare ale unor prizonieri in lanturi.
Intreaga expozitie de la Orsay pare sa inglobeze eforturile artistilor “ratacitori” in incercarea lor de a surprinde cat mai multe aspecte ale vietii reale, chipurile oamenilor simpli si miturile populare, lucrarile lor trasand conturul “sufletului rusesc”.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
