Instinct secundar
"Basic Instinct" a facut-o vedeta in 1992 pe Sharon Stone, "Basic Instinct 2" trebuia s-o relanseze in 2006. Din pacate filmul lui Michael Caton-Jones, care mizeaza prea mult pe fascinatia exercitata de Stone, nu reuseste s-o readuca pe diva in atentia cinefililor
“Basic Instinct” a facut-o vedeta in 1992 pe Sharon Stone, “Basic Instinct 2” trebuia s-o relanseze in 2006. Din pacate filmul lui Michael Caton-Jones, care mizeaza prea mult pe fascinatia exercitata de Stone, nu reuseste s-o readuca pe diva in atentia cinefililor.
Povestea lui Catherine Tramell, scriitoarea pasionata de sex si crime, continua in sequelul succesului lui Paul Verhoven. De data aceasta mai putin sex si mai multe crime, intr-un film care ar fi interesant daca nu ar fi foarte dezordonat si n-ar avea scenariul atat de alambicat si exagerat. Tramell (Stone) are iarasi probleme cu legea: un fotbalist celebru moare din cauza scriitoarei, iar psihologul Michael Glass (David Morrissey) trebuie sa decida daca stilul ei de viata (“risc, deci exist”) nu este un pericol pentru societate. Fascinat fara sa vrea de Tramell, Glass uita de toate restrictiile meseriei sale si intra in jocul acesteia, care-l transforma din doctor in pacient, apoi in cobaiul intrigilor si victima a farmecului distrugator al scriitoarei.
Pentru fanii lui Stone, filmul merita vazut: actrita cu nume de roca apare aproape in fiecare scena, de fiecare data cu alta coafura si cu alta rochie, astfel incat iti vine sa crezi ca pana si Coco Chanel a fost prezenta la brainstormingurile prezidate de Gaultier si Ford pe tema “Cum s-o mai imbracam pe Sharon Stone?”.
Parca e prea multa Sharon Stone in “Basic Instinct 2”, de unde si morala: poate e mai bine sa faci un rol mic intr-un film laudat de critica (“Broken Flowers” al lui Jim Jarmush, marele premiu al juriului anul trecut la Cannes) decat sa apari in fiecare scena a unui film oarecare. “Basic Instinct 2” nu beneficiaza de celebrul moment al incrucisatului/descrucisatului picioarelor din primul film si actrita nu mai face sex torid (ii cedeaza sarcina aceasta lui David Morrissey, de unde si calificativul de “interzis minorilor”), dar avem parte de ceva poate chiar mai interesant: un jacuzzi, un halat care se desface si o aparitie fugitiva a actritei in toata splendoarea ei.
Stone arata foarte bine la cei 48 de ani ai ei, dar in anumite scene este absolut clar ca a avut de-a face cu bisturiul chirurgului. Intr-un fel, ea arata asemanator cu Demi Moore in “Ingerii lui Charlie”: parca este daltuita in piatra.
Ritmat de un soundtrack insinuant, “Basic Instinct 2” ne poarta prin toate cartierele luxoase ale Londrei, cu o Stone foarte capricioasa, dar convingatoare in rolul lui Tramell, si un Morrissey foarte scrobit, dar placut in ciuda exceselor la care il impinge scenariul. In orice caz, actorul a fost ales dupa indelungate cautari, multi altii (Kurt Russel, Robert Downey Jr., Pierce Brosnan) fiind abordati inaintea lui. Si celelalte personaje importante sunt jucate de actori cunoscuti: politistul Washborn e interpretat de David Thewlis (profesorul Lupin din “Harry Potter si prizonierul din Azkaban”), iar psiholoaga Milena Gardosh de Charlotte Rampling, (pe care o stim din coproductia romano-franceza “Asfalt Tango”).
In ciuda actorilor buni, in ciuda aspectului infloritor al lui Stone si a morgii britanice a lui Morrissey, “Basic Instinct 2” pierde mult din cauza exagerarilor scenariului si a finalului, care este de-a dreptul frustrant. Cine stie, poate “Basic Instinct 3” o sa ne rezolve sechelele lasate de actualele aventuri bolnave ale lui Tramell…
stefan.dobroiu@zf.ro
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
