Ce înseamnă 11 ani de RDW, cel mai mare festival dedicat industriilor creative locale: Avem branduri care se prezintă cu mândrie la evenimente de profil din întreaga lume și avem o rețea internațională de consumatori de design care cumpără produse made in Romania. Ce urmează?

Ajuns la cea de-a 11-a ediție, Romanian Design Week (RDW) s-a transformat în timp în cel mai mare eveniment interdisciplinar din România, un festival care promovează designul, arhitectura și creativitatea ca instrumente pentru creșterea culturală, socială și economică. Revenind în 2023, în perioada 12-28 mai, în Piața Amzei, zonă care trece printr-una dintre cele mai spectaculoase transformări din țesutul Bucureștiului, RDW a expus mai bine de 160 de lucrări. Dincolo de numărul semnificativ, abordarea colaborativă a industriei este probabil cel mai remarcabil aspect al ediției de anul acesta. Și poate că, venind după un 2022 care a adus resetări globale, aceasta este și direcția corectă.

„Ce a făcut extraordinar Romanian Design Week a fost că a devenit un etalon pentru descoperirea și expunerea talentului și creativității locale. Fără o vitrină, o scenă, putem pierde cu ușurință din conținutul pe care îl are de oferit creativitatea românească“, spune Anca Ungureanu, head of identity & communication la UniCredit Bank, unul dintre primii parteneri ai RDW. „Am ales de-a lungul timpului să fim alături de acei vectori din societate care au nu doar nevoie de susținere, ci au și un potențial enorm de dezvoltare. De aceea, am fost alături de comunitatea creativă locală care a dovedit de-a lungul anilor că este potențatoare de valoare adăugată economică și socială.“

Ediția de anul acesta a RDW, cea de-a 11-a, a avut loc în perioada 12-28 mai, iar ceea ce a atras atenția mai mult ca niciodată a fost tranziția de la un traseu individual spre o abordare colaborativă, tot mai mulți reprezentanți ai sectorului creativ alegând calea dialogului și a interconectării.

„Cred că întreaga societate ar fi mai prosperă și ar funcționa mai bine dacă ar împrumuta acest tip de viziune colaborativă. Totodată, ce am observat anul acesta este că designul românesc este atent la societate și la mediu și devine din ce în ce mai sustenabil, atât ca formă de exprimare, cât și în ceea ce privește resursele utilizate în procesul creativ.“

Toate aceste elemente nu sunt decât lecții învățate, spune Anca Ungureanu, și elemente de progres care nu s-ar fi putut întâmpla fără un spațiu care să descopere talentele, să le aducă împreună, să faciliteze dialogul în interiorul breslei și să atragă atenția asupra potențialului industriei creative în ansamblul ei. Într-o analiză mai în profunzime, ceea ce este important este că designul românesc din ultimii ani s-a conectat la o rețea internațională de idei, fără a intra însă într-o criză de identitate.

„Din toată această căutare, avem astăzi branduri românești care se prezintă cu mândrie la evenimente de profil din întreaga lume și avem o rețea internațională de consumatori de design care cumpără produse made in Romania.“

Și ceea ce este cu adevărat important, mai ales prin ochii unui bancher, este că designul local începe să înțeleagă importanța de a gândi produse care să aibă și un sens economic, un client bine definit, dincolo de forma frumoasă.

„Observăm o evoluție reală în ceea ce privește această conexiune între concept, produs și client final. Cred că în tot acest proces au avut un rol esențial toate formele de dialog care au cizelat comunitatea creativă prin expunerea directă către piață, înțeleasă în cel mai pur sens economic.“ De altfel, Anca Ungureanu mai spune că, de-a lungul timpului, inclusiv evenimentele de profil precum Romanian Design Week (RDW) și-au stabilit obiective în acest sens – de la a identifica talente și a oferi o scenă de expunere la educarea comunității creative prin instrumente care să îi ajute pe oameni să transforme o idee sau un prototip într-un business viabil.

„UniCredit Bank a desfășurat de-a lungul timpului o serie de demersuri susținute privind educația antreprenorială, iar anul acesta am avut inclusiv în cadrul Romanian Design Week un workshop dedicat industriilor creative“, spune Anca Ungureanu.

Abordarea sustenabilă în zona de design, la fel ca în orice altă latură economică, trebuie să treacă din zona de PR înspre utilizări concrete, care, din nou, se văd în business.

Aici lucrurile nu sunt ușoare pentru nimeni, pentru că implică reașezări pe toate straturile care compun un produs, de la concept, furnizori, ambalaje până la felul în care acel produs ajunge în casele clienților și, mai departe, cum este tratat după finalizarea duratei sale de viață.

„Sustenabilitatea în design este într-adevăr un hot topic și un proces complex – implică o abordare holistică și integrată a întregului ciclu de viață al produsului.“

Din punctul său de vedere, spune Anca Ungureanu, există niște pași pe care un produs sustenabil trebuie să îi urmeze – de la durabilitate și longevitate la design funcțional și adaptabil și până la sustenabilitatea procesului de producție care implică factori precum resursele utilizate (energie, apă, materiale folosite), reducerea sau atenția pentru deșeurile generate de proces și respect pentru echipă și furnizorii implicați în proces – care, de asemenea, trebuie să se alinieze setului de valori menționate.

„Realizarea unui produs care reunește toate aceste aspecte de estetică, funcționalitate și sustenabilitate poate fi o provocare, pentru că este nevoie de acest echilibru între multiple cerințe și constrângeri. Nu cred însă că este imposibil – așa cum spuneam mai devreme, creatorii români sunt din ce în ce mai prezenți pe această scenă și este încurajator.“

Dar mai sunt și alte lucruri de făcut, în ciuda tuturor dezvoltărilor pozitive care merită evidențiate în designul românesc.

„Dacă ar fi să identific o zonă care cred că poate fi explorată cu mai multă atenție de către comunitatea creativă locală, aceea ar fi planificarea, viziunea de dezvoltare pe termen lung a afacerii. Și, poate, și crearea unor formule de sprijin dedicate, care să ajute afacerile creative valoroase să supraviețuiască într-o piață de fast-consumption.“

Dincolo de aceste direcții, Anca Ungureanu afirmă că designerii locali trebuie să fie atenți la schimbare și reinventare și trebuie să-și adapteze produsele și strategiile în funcție de schimbările din teren, de contextul social și economic.

„Capacitatea de a se ajusta rapid și de a răspunde la nevoi și tendințe poate fi o provocare, dar și o oportunitate de a inova și de a se diferenția pe piață. Apoi, abilitatea de a găsi noi piețe, de a crea produse și servicii adaptate la nevoile emergente și de a se conecta cu publicul în mod eficient poate face diferența în reușita afacerii.“

Iar efortul de a susține această comunitate prin periplul schimbător al antreprenoriatului creativ merită, din multe puncte de vedere, dialogul între toate părțile fiind mai util ca niciodată.

„Cred că cel mai important este ca, după încheierea Romanian Design Week, spațiul (Piața Amzei) să rămână viu. Și o cheie pentru această continuitate poate fi exact dialogul constant între actorii culturali, comunitatea creativă și alte instituții care pot produce, împreună, un conținut valoros care să însuflețească Piața Amzei. Sper ca acesta să fie doar începutul.“

Cultură