Infinitul și gențile LV. GALERIE FOTO
În octombrie Louis Vuitton lansează în premieră world wide, o colecție de genți speciale, realizate în colaborare cu artista Yayoi Kusama. Patru modele iconice ale brandului franțuzesc, acoperite într-un infinit de buline, au fost create în ediție limitată devenind astfel piese de colecție pentru pasionații de artă contemporană și modă.
Din 1997, de când Marc Jacobs a fost numit directorul artistic al brandului, Louis Vuitton s-a asociat din ce în ce mai mult cu arta contemporană lansând adevărate piese de colecție.
În 2001 Jacobs a colaborat cu artistul Steven Sprouse, care a acoperit monograma LV în graffiti, în 2003 artistul japonez Takashi Murakami reinventa monograma multicoloră, iar la câțiva ani distanță, artistul Richard Prince acoperea gențile Vuitton cu vopsea spray și logo-uri urbane.
Anul acesta a venit rândul unei alte artiste controversate, Yayoi Kusama, iar Louis Vuitton s-a asociat cu prima retrospectivă dedicată artistei japoneze. Expoziția care invită vizitatorii să se imerseze într-o lume psihedelică de buline a călătorit de la Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofia în Madrid la Centre Pompidou din Paris, s-a oprit la Tate Modern din London doar pentru a ajunge în iulie la Muzeul Whitney din New York City.
Marc Jacobs, la rândul său colecționar de artă contemporană, a întâlnit-o pe Kusama pentru prima oară în 2006, în Tokyo. “M-au impresionat caracterul obsesiv și inocența lucrărilor sale și faptul că reușește să împartă tuturor viziunea sa asupra lumii” , spune designerul.
Kusama a admirat la rândul său puterea creativă a lui Jacobs, mai ales că o parte din performance-urile sale examinează atât corpul, cât și hainele. “Am fost fericită când m-a vizitat în atelier, am făcut atuni o poză împreună cu el, pe care o am și acum pe peretele studioului”, spune artista.
Punctul de pornire al colecției a fost obsesia și producția în serie. Produsele iconice ale brandului Louis Vuitton precum accesorii din piele, ținute ready to wear, ceasuri și bijuterii au devenit astfel suport pentru imprimeurile repetitive ale lui Kusama, reinterpretând cele mai emblematice lucrări ale artistei obsedate de infinit.
Tratate cu nuanțe hibride, bulinele par că acoperă accesoriile dincolo de formele lor materiale, până undeva în infinit. Joaca artistei cu dimensiuni, culori șI densități exprimă o infinitate de posibilități, iar formele fără început și fără sfârșit conduc ochiul către un joc stroboscopic iluzoriu.
Lucrările artistei sunt expuse în momentul de față și în vitrinele Louis Vuitton din lumea întreagă, chiar și în București, în magazinul din The Grand Avenue.
Unele vitrine prezintă sculpturi în formă de “nervuri” biomorfice intitulate “beginning of the universe”; flori ce poartă numele “eternal blooming flowers in my mind” și în special buline roșii pe fundal alb printre care se discern siluete pe care artista japoneză le-a denumit “self-obliteration” .
Pentru Kusama care-și vede viața ca “un punct pierdut printre alte milioane de puncte”, colaborarea cu Louis Vuitton îi va permite să răspândească bulinele peste tot în lume împreună cu mesajul “Love Forever”.
“Prin această colaborare va crește audiența atât pentru lucrările sale, cât și pentru arta contemporană în general”, spune Marc Jacobs.
Originea bulinelor în arta lui Yayioi Kusama este o halucinație pe care artista a avut-o la o cină: imprimeurile roșii florale de pe fața de masă au început să se întindă pe pereți, podea și chiar pe propriul corp.
Artista, născută în 1929, a folosit de atunci toate mediile artistice la îndemână – de la sculptură, pictură, film, fotografii, performance și literatură – pentru a transpune dezorientarea simțită. Lucrarea care a făcut-o cunoscută este Infinity Nets realizată în 1950, iar în 1958 artista expunea deja în New York, alături de Andy Warhol și Donald Judd, artiștii reprezentanți ai pop art-ului american. Din 1973, anul întoarcerii sale în Japonia, Yayioi Kusama locuiește într-un azil psihiatric pe fondul obsesiilor sale, însă merge în fiecare zi în atelier pentru a lucra. Artista japoneză a ajuns faimoasă în toată lumea începând cu 1980 după ce a expus la Bienala de la Veneția, cea mai importantă bienală de artă contemporană din lume, la MOMA în New York și la Maison de la Culture du japon din Paris.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
