Independenta porneste de la 100 de euro
Un spectacol de teatru la care pretul unui bilet a plecat de la 100 de euro, in sala nu mai era nici un loc liber, iar pe scena cateva nume mari ale lumii artistice teatrale jucau gratis. S-a intamplat in Romania! La Moscova exista peste 100 de trupe de teatru particulare care dispun de propriile lor scene si sali
Un spectacol de teatru la care pretul unui bilet a plecat de la 100 de euro, in sala nu mai era nici un loc liber, iar pe scena cateva nume mari ale lumii artistice teatrale jucau gratis. S-a intamplat in Romania!
La Moscova exista peste 100 de trupe de teatru particulare care dispun de propriile lor scene si sali. La Budapesta sunt tot cam atatea. In Romania, pe langa cele aproximativ 60 de teatre de stat, exista pana la inceputul anului 2005 un singur teatru independent care dispunea de un spatiu de scena adecvat: Teatrul Act.
Dar, cu o strategie de marketing aproape perfecta, un grup de iubitori ai teatrului a reusit sa demonstreze ca oricand se poate deschide un teatru independent. Si nu oricum, ci intr-un mod absolut neconventional si intr-un loc pe masura.
Teatrul Arca s-a lansat la sfarsitul anului 2004, in podul clubului La Scena, cu spectacolul Top Dogs. Pe scena au aparut Valeria Seciu, Ozana Oancea, Victor Rebengiuc, Claudiu Bleont, Serban Ionescu, Alexandru Bindea, Mihai Dinvale si Ionel Mihailescu.
In sala, ambasadorul Marii Britanii Quinton Quayle, Dinu Patriciu, prim-ministrul Calin Popescu-Tariceanu, vicepremierul George Copos, Peter Imre si alti oameni de afaceri au asistat la un spectacol pus in scena de regizoarea Theodora Herghelegiu. Dar nu orice spectacol, ci unul la care biletul de intrare a costat 100 de euro. “Ideea infiintarii Teatrului Arca a aparut prin noiembrie sau decembrie 2003, dupa ce am vazut pentru prima oara podul clubului La Scena. Era un spatiu facut parca anume pentru a se transforma intr-o zi intr-un teatru”, spune Victor Scoradet, directorul Teatrului Arca. Insa ideea nu a aparut din dorinta de a aduce pe scena artistica inca o institutie teatrala.
Aparitia sa a fost motivata de “faptul ca majoritatea scenelor produc un teatru atemporal, adormitor, departe de asteptarile spectatorilor care traiesc aici si acum, strain de realitatea vremurilor noastre, dar si de faptul ca un teatru independent nu este supus intereselor fluctuante de pe scena politica si care influenteaza activitatea institutiilor de cultura”, spune directorul teatrului.
De la idee si pana la spectacol a durat cam un an insa, pentru ca bugetul era la fel de maret ca si planurile. “Intr-o prima faza, suma cu care ne gandeam ca l-am putea infiinta se situa intre 15.000 si 20.000 de euro”, spune Scoradet.
Insa planurile de amenajare, realizate de arhitecta Andreea Matache, a salii din podul clubului La Scena ridicau costurile aproape de 80.000 de euro, dar ridicau si inaltimea salii cu 1,5 metri, ceea ce ar fi permis un mult mai bun ecleraj.
“N-am putut sa le punem in practica pentru ca la capitolul buget eram descoperiti. In plus, ne lipseau si oameni cu talent, si motivatie pe zona marketingului cultural, lucru de inteles in conditiile in care satisfactiile financiare sunt minime”, spune Scoradet.
S-a trecut la un alt plan, care prevedea cheltuieli minime legate doar de consolidare, care se ridicau la “doar” 15.000 de euro, bani care urmau a fi stransi in mare parte de pe urma spectacolului Top Dogs. De altfel Top Dogs, pe langa scopul artistic, a functionat si ca strategie de marketing.
“A avut in vedere atragerea unei anume categorii de public, care sa poata fi implicata in constructia si dezvoltarea Teatrului Arca – o locatie in proces de evolutie catre ceea ce am putea numi cu fruntea sus teatru”, spune Theodora Herghelegiu, regizoarea piesei. Tot la capitolul marketing a intrat si sponsorizarea indirecta a proiectului de catre actori, care au jucat gratis pentru a da o mana de ajutor.
Top Dogs este un text despre o categorie de lux a societatii, manageri platiti cu sute de mii de euro pe an, de zeci de ani, care se trezesc, putin dupa varsta de mijloc, in strada, eliminati de sistemul concurential.
O experienta iesita din comun pentru spectatorii din sala, majoritatea top manageri. “E un text foarte bun, dinamic si de o actualitate premonitica”, spune Herghelegiu. Socul si impactul cresc si pentru ca actorii isi spun pe nume. Apelative ca “domnule Rebengiuc”, “doamna Seciu”, “domnule Bleont”, apar in piesa de mare succes – s-a jucat pe tot globul, din Asia pana in America de Sud- scrisa in 1995 de elvetianul Urs Widmer, ca o accentuare a infiltrarii prezentului. Prin ce trec cei care, de regula, ii trimit pe altii in somaj, atunci cand raman ei insisi fara locul de munca atat de bine platit? Personajul lui Bleont, care inainte de concediere si-a luat o masina de lux, foarte scumpa, o porneste si o tureaza doar in garaj. Doamna Seciu, fost director de vanzari la o celebra companie de cosmetice, dupa ce este demisa incearca sa-si atenueze socul cu o vacanta de trei saptamani in Caraibe. Serban Ionescu plange ca un copil dupa ce e “pus pe liber”, iar faptul ca o data cu pierderea slujbei a pierdut si masina, vila de la Predeal, nevasta cu copii cu tot il aduce aproape de pragul disperarii.
“Ineditul personajelor, explorarea unei zone inaccesibile oamenilor de rand – Ãtop dogiiÃ, limbajul, comportamentul, reactiile in situatii de criza, stangacii si obsesii, toate acestea dau aroma si gust piesei Top Dogs”, spune regizoarea piesei. Pe de alta parte pentru Scoradet, Top Dogs a fost solutia perfecta de a atrage atentia asupra noului teatru. “Un teatru independent se poate impune exact prin acele elemente care-l deosebesc de teatrul de stat: o identitate precis conturata care, la randul ei, se coaguleaza printr-un program foarte clar, un plus de indrazneala, deschiderea spre acele zone tematice si stilistice pe care teatrele subventionate le ocolesc si posibilitatea de a alcatui distributii ideale, de vreme ce nu se afla sub presiunea unui ansamblu stabil”, spune Scoradet.
De altfel, distributiile ideale vor fi o semnatura a Teatrului Arca. Daca in Top Dogs, pe scena au fost doar nume mari, pe afisele viitoarelor spectacole vor aparea, pe langa actorii consacrati, si un numar important de tineri talentati. “In general distributiile vor depinde de la text la text, de la regizor la regizor, de la buget la buget”, spune directorul artistic.
Deschiderea cu Top Dogs ca strategie de marketing a dat roade. Din cei 15.000 de euro necesari amenajarii scenei s-a strans deja jumatate, iar Scoradet spera ca pana la vara sa adune si restul banilor in special tot cu Top Dogs. Tel care nu pare a fi greu de realizat in conditiile in care, dupa ce o firma bucuresteana a cumparat piesa pentru o singura reprezentatie chiar in propriul sediu, mai multe corporatii si-au aratat interesul de a face exact acelasi lucru.
Pana atunci pe scena improvizata a Teatrului Arca vor mai fi prezentate “Arta”, un spectacol cu un buget de 5.900 de euro, piesa “Nevrozele sexuale ale parintilor nostri”, buget 7.400 de euro, si spectacolul muzical “Viata lui Helge”, cu un buget necesar de 11.000 de euro. Si vor continua Top Dogs.
Pe langa consolidarea podului, la capitolul planuri de viitor organizatorii spera sa intre si transformarea, intr-un timp record, in cel mai bun teatru din Romania. Intre timp, Arca va incerca sa le demonstreze, chiar si celor care cred ca teatrul nu e treaba lor, ca lucrurile nu stau neaparat chiar asa.
“Ne dorim sa atragem un public cat mai divers, sa demonstram ca exista un teatru in care e vorba si despre ei, despre problemele, despre viata lor”, spune Scoradet. Pana atunci directorul Teatrului Arca nu vrea sa vorbeasca despre proiect ca o afacere. “Deocamdata doar teatrul de stat este o afacere in Romania! Cu bani foarte multi, de la buget, adica din buzunarele noastre gaurite, se face un teatru plictisitor, din care cativa chiar castiga bine!” spune Scoradet. Pe de alta parte, Scoradet e sigur ca teatrul independent va deveni o afacere, in masura in care procesul de normalizare a societatii romanesti va continua.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
