Incercati un hedge fund
Piata romaneasca de actiuni a oferit in 2001 si 2002 multe momente fericite investitorilor: numai cine nu a vrut nu si-a dublat sau triplat banii. Anul acesta lucrurile nu au mai stat insa atat de roz: preturile actiunilor importante au ajuns, in marea lor majoritate, la valorea reala si, neluand in considerare luna ianuarie, cuvantul de ordine la Bursa de Valori a fost "stagnare"
Piata romaneasca de actiuni a oferit in 2001 si 2002 multe momente fericite investitorilor: numai cine nu a vrut nu si-a dublat sau triplat banii. Anul acesta lucrurile nu au mai stat insa atat de roz: preturile actiunilor importante au ajuns, in marea lor majoritate, la valorea reala si, neluand in considerare luna ianuarie, cuvantul de ordine la Bursa de Valori a fost “stagnare”.
Stagnare care se poate transforma, pe fondul nerabdarii investitorilor, intr-o scadere la fel de brusca precum a fost cresterea din 2002.
In asemenea conditii care ar fi variantele pentru investitorii cu bani carora nu le plac numai depozitele bancare sau titlurile de stat?
Un raspuns a fost gasit de un om de afaceri american – Alfred Jones – in 1949, si suna in felul urmator: hedge fund (fond de plasamente alternative).
Jones a “inventat” acest tip de fonduri in incercarea de a oferi oamenilor cu bani posibilitatea de a trai cel mai vechi vis al investitorilor: sa castige chiar si atunci cand pietele scad.
Daca a reusit sau nu este discutabil, pentru ca istoria hedge fund-urilor a cunoscut si momente tulburi. Scaderea burselor internationale incepand cu 2000 a transformat insa o “industrie” de numai 30 – 40 miliarde dolari la inceputul anilor ’90 in una de peste 600 miliarde dolari, in prezent.
Fenomen oarecum normal daca luam in considerare faptul ca la nivel international fondurile cu plasamente alternative au reusit sa ofere investitorilor randamente anuale de 15 – 20% in dolari sau euro in conditiile in care pietele de actiuni au scazut chiar si cu 100%.
Urmare a expansiunii internationale a conceptului de hedge fund, anul acesta a aparut pentru prima data si pe piata romaneasca o astfel de oportunitate de investitii. Primul grup international care s-a decis sa incerce apetitul pentru investitii al romaniilor bogati cu astfel de produse este compania anglo – elvetiana MAN Group, prin intermediul societatii Swiss Investment Board Romania.
Produsele MAN promit randamente anuale in dolari sau euro de 13 – 15% indiferent de conditiile de pe pietele de actiuni sau obligatiuni, in conditiile in care castigurile oferite de depozitele bancare sunt de 2- 3%. Cum?
Alfred Jones se baza numai pe contractele futures. Lucrurile sunt insa mult mai complicate acum.
Sa incepem insa cu ceea ce inseamna elementar in lumea hedge fundurilor, adica contractele futures, “nascute” din dorinta investitorilor de a castiga indiferent de evolutia actiunilor.
De exemplu, daca managerul unui hedge fund intueste ca piata actiunilor va scadea, poate lua decizia de a deschide pozitii short (de vanzare). Pozitiile short presupun vanzarea unor actiuni pe care vanzatorul le imprumuta. Profitul apare daca actiunile scad si sunt cumparate din piata, in momentul scadentei imprumutului, la un pret mai mic decat cel la care a fost efectuata vanzarea.
Vi se pare complicat? Atunci cum suna “arbitraj international, investitii in actiuni ale companiilor aflate in dificultate, contracte futures pe vreme, catiguri din transformarea obligatiunilor convertibile in actiuni”?
Arbitrajul pe actiuni a devenit o oportunitate importanta de castiguri odata cu internationalizarea pietelor de capital, care a permis companiilor sa isi listeze actiunile, in acelasi timp, la doua Burse, sa spunem Londra si Frankfurt. Managerii unui hedge fund pot obtine castiguri in perioadele in care actiunile unei companii sunt evaluate diferit pe cele doua piete. Simplificat, daca investitorii de la Frankfurt sunt mai reticenti datorita anumitor evenimente si coteaza o actiune mai slab decat cei de la Londra, castigul poate fi obtinut cumparand de la Frankfurt si vanzand la Londra.
Un hedge fund poate castiga, de asemenea, cumparand actiuni ale unor companii “abandonate” de ceilalti investitori din diverse motive, legate in general de situatia financiara a societatii. Fondul identifica companiile ale caror actiuni sunt subevaluate in ciuda dificultatilor si castiga fie din cresterea ulterioara a acestora fie in urma splitarii sau chiar lichidarii companiei.
Alta oportunitate de castig o reprezinta achizitia de actiuni in companii ce urmeaza sa fuzioneze (fiind preferata cea subevaluata in aceasta perspectiva) sau de obligatiuni ce urmeaza sa fie transformate in actiuni.
La nivel international, se recomanda plasarea a circa 10% din banii disponibili pentru investitii intr-un hedge fund. Daca respectati aceasta indicatie, ar trebui sa aflati ca trebuie sa aveti economii de minim 500.000 de dolari. Pentru ca un titlu intr-un hedge fund este 50.000 de dolari (sau euro).
laurentiu.ispir@zf.ro
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
