inca se castiga bine pe leu
Plasamentele in lei au din nou potentialul de a aduce castiguri, chiar si in termeni reali, in conditiile in care banca centrala este hotarata sa mentina dobanzile la niveluri ridicate. BNR a obisnuit deja piata cu sterilizari complete, acceptand - aproape fara exceptie - integral ofertele inaintate de bancile comerciale
Plasamentele in lei au din nou potentialul de a aduce castiguri, chiar si in termeni reali, in conditiile in care banca centrala este hotarata sa mentina dobanzile la niveluri ridicate.
BNR a obisnuit deja piata cu sterilizari complete, acceptand – aproape fara exceptie – integral ofertele inaintate de bancile comerciale.
Scopul acestei politici este de a consolida dobanzile pe piata monetara la niveluri ridicate, de aproximativ 8% pe an. Cu mici exceptii, care au vizat doar ratele pe termen scurt, evolutia dobanzilor pe piata s-a integrat in liniile acestei politici. Daca la inceputul anului analistii anticipau o majorare usoara a dobanzii BNR, urmand ca pana in decembrie aceasta sa coboare sub nivelul de 7,5% pe an, acum piata asteapta miscari mai agresive din partea bancii centrale. Totusi, anticipatiile sunt inca divergente, opiniile mergand de la mentinerea actualului nivel, pana la cresteri spre 10% pe an.
BNR nu a mai majorat dobanda de interventie din februarie, preferand in schimb sa se bazeze pe o sterilizare agresiva pentru a intari conditiile monetare. Ramane de vazut daca la intrunirea din mai oficialii BNR vor alege sa pastreze aceasta politica sau vor prefera sa mai opereze o majorare a dobanzii de interventie. Pe de o parte, cresterea cheltuielilor guvernamentale, alinierile de preturi adiministrate (al caror program nu a fost inca anuntat) si asteptatele majorari de accize la unele bunuri vor alimenta presiuni inflationiste. Pe de alta parte, in ultimele doua luni inflatia a fost sub asteptarile pietei, insa performanta a venit cu costuri semnificative determinate de sterilizarea masiva.
Astfel, o majorare a dobanzii, cumulata cu mentinerea unui grad ridicat al sterilizarii excesului de lei, ar adanci pierderile bancii centrale.
Bancile nu au ezitat sa profite de cresterea dobanzilor pe piata monetara pentru a convinge clientii sa economiseasca, mai ales ca acestia sunt in general singurii care pot aduce resurse in lei (finantarile externe sunt acordate in valuta, astfel ca bancile sunt nevoite sa constituie pentru acestea rezerve minime obligatorii, in proportie de 40%). In acest context, au reaparut in ofertele bancilor dobanzi care depasesc nivelul inflatiei, chiar si pe termen scurt. Unii jucatori au mers chiar mai departe, oferind clientilor niveluri fixe de dobanda pentru depozitele constituite pe perioade mai lungi. Acestea pot aduce randamente reale semnificative, in conditiile in care clientul are dobanda garantata in jurul nivelului de 8% pe an pe un orizont de doi ani, timp in care inflatia ar trebui sa coboare spre 4%.
Portofoliul de instrumente cu venit fix pe perioade lungi ramane insa destul de sarac. Doar cateva banci din sistem ofera astfel de instrumente, majoritatea fiind jucatori de dimensiuni reduse, care nu au acces la finantari ieftine de pe pietele externe. Totodata, statul a anulat pana acum toate licitatiile de certificate de trezorerie si a renuntat sa vanda, la inceputul lunii, obligatiuni. Ministerul Finantelor a planificat vanzarea de obligatiuni in mai si iunie, insa volumele sunt reduse (200 de milioane de lei cumulat). Chiar si aceste emisiuni sunt puse insa sub rezerva evolutiei disponibilului din contul Trezoreriei, excedentul acestuia fiind motivul invocat pana acum pentru anularea licitatiilor.
Pe de alta parte, plasamentele in valute raman si anul acesta neatractive, in conditiile in care dobanzile la dolar, dar si la euro par sa se stabilizeze. Totodata, leul se pregateste pentru inca o apreciere, cel putin in termeni reali, spun analistii, care va eroda de asemenea randamentele acestor investitii.
Pentru a contracara scaderea dobanzilor la depozitele clasice, tot mai multe banci au inceput sa lanseze, prin intermediul societatilor de asset-management pe care le detin, fonduri de investitii.
Aceste fonduri ofera niveluri de randament diferite, in functie de structura portofoliului, care raspunde apetitului de risc al investitorilor. Bancherii spun insa ca investitiile in unitati de fond trebuie facute pe termen lung, de unul-doi ani, pentru ca randamentele sa fie atractive.
In primul trimestru, cele 26 de fonduri mutuale de pe piata au reusit o crestere medie a activelor de 1,1%, sub evolutia inflatiei, care a fost de aproape 1,5%. Administratorii de fonduri sunt insa optimisti, asteptand ca piata de capital sa inregistreze inca un an de crestere sustinuta, ceea ce le-ar permite sa aduca investitorilor randamente bune.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția