Supliment editat de Ziarul Financiar

Stil de viață

Inainte de caldura verii, pe pietele financiare se asterne linistea

Lichiditatea pe piata valutara interbancara a ajuns la minime istorice, dobanzile la depozite se inghesuie in culoarul 7%-9% pe an in ciuda tuturor previziunilor de crestere usoara, iar bursa este in scadere. Alternativele de plasament al unei sume de bani sunt asadar mult limitate

Lichiditatea pe piata valutara interbancara a ajuns la minime istorice, dobanzile la depozite se inghesuie in culoarul 7%-9% pe an in ciuda tuturor previziunilor de crestere usoara, iar bursa este in scadere. Alternativele de plasament al unei sume de bani sunt asadar mult limitate.

Perspective de iesire din aceasta stare de acalmie ar exista, insa si acestea sunt limitate. Astfel, bancherii spun ca o crestere sensibila a dobanzilor platite la depozitele in lei ar atrage din nou atentia capitalurilor speculative asupra Romaniei, iar intrarea acestora va reanima pietele.

Majorarea dobanzilor, inclusiv a celei utilizate de BNR pentru sterilizarea excesului de moneda provenita din piata valutara, parea inevitabila in conditiile in care inflatia a inregistrat un adevarat puseu in aprilie, ajungand, pentru prima data din toamna trecuta, la 10% pe an.

Dobanzile nu au crescut insa decat la obligatiunile de stat, si chiar si in acest caz s-au oprit sub pragul de 8% pe an. Banca centrala sterilizeaza in continuare leii din piata monetara la o dobanda de 8% pe an, rata fiind mentinuta la acest nivel inca de la sfarsitul lunii martie. Analistii considera in continuare ca dobanda de sterilizare folosita de BNR va creste usor, insa nu cu mai mult de un punct procentual. In aceste conditii, bancile au redus drastic dobanzile platite la depozitele in lei, pana la niveluri real negative.

In lipsa unor intrari substantiale de capitaluri speculative, care s-au reorientat intre timp spre piata americana, unde dobanzile sunt pe un trend ascendent, iar riscul aferent investitiilor este mult mai redus, piata valutara traverseaza o perioada de acalmie. Aceasta si cu ajutorul bancii centrale, care a intervenit or ide cate ori cotatiile au tins sa coboare sub pragul de 36.000 de lei pentru un euro. Volatilitatea marita a cursului in ianuarie-februarie, folosita ca element de descurajare a intrarilor speculative de capital, a lasat acum locul unui calm imperturbabil.

In contextul in care volatilitatea a scazut simtitor, interesul de tranzactionare al clientilor s-a diminuat de asemenea. Dealerii spun ca pe pietele mature tranzactiile speculative dau cea mai mare parte a volumelor. Volumele tranzactionate pe piata au coborat astfel pana la minime istorice in ultimele doua saptamani, fiind de peste patru ori mai mici decat media primelor luni ale anului (40-50 mil. euro). In prezent nici clientii si nici bancile nu sunt dispuse sa intre in pozitii scurte (sa vanda valuta) in conditiile in care banca centrala a intervenit sistematic pe piata si va continua cel mai probabil sa o faca, pentru a preveni o apreciere mai mare a leului. Iar cumpararea de valuta nu este momentan o optiune, tendinta de apreciere a monedei nationale fiind inca intacta, dupa cum apreciaza dealerii. Astfel, tranzactiile de pe piata reflecta acum preponderent schimburile economice, volumul operatiunilor speculative fiind redus.

Pe de alta parte, unii dealeri sunt de parere ca dupa o perioada atat de lunga de acalmie, o miscare a pietei, indiferent de directie, va fi mult mai energica.

Deocamdata, toate tentativele de iesire din banda de variatie 35.500-36.800 de lei au fost oprite, fie de interventia bancii centrale, cand cotatiile amenintau sa intre in picaj, fie de vanzari masive de valuta, cand euro incepea sa se aprecieze. Dealerii spun ca, in conditiile actuale, BNR are posibilitatea de a “face jocul pietei”, putand sa mentina cu relativa usurinta cotatiile la un anumit nivel, pentru o perioada aparent nelimitata. Acelasi lucru se intampla si pe piata monetara, unde banca centrala a impus in primele luni un ritm rapid de scadere a dobanzilor, pana la nivelul la care se gasesc in prezent. Bancherii sustin ca nu au alternative de plasament pentru lichiditatile de care dispun in exces. In timp ce oficialii Bancii Nationale sugereaza accelerarea pe segmentul creditarii, care poate asigura dobanzi si implicit profitabilitate mai mari, bancile comerciale reduc mai intai costul surselor atrase, pentru a-si proteja marjele. Scaderea dobanzilor la depozite din ultimele luni a permis bancilor sa marcheze profituri importante in primul trimestru. Aceasta insa cu riscul descurajarii economisirii in lei, care a inceput sa coboare in martie la jumatate fata de luna precedenta.

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția