Supliment editat de Ziarul Financiar

Cultură

În culisele unui colecționar de artă. Unde este valoarea unei lucrări de artă? „Când mă uit la o lucrare, nu mă uit dacă îmi place sau nu, ci la ce valoare poate să aibă"

În 2008, Avi Cicirean a luat contact cu arta contemporană, un soi de artă pe care nu doar că nu a înțeles-o la acea vreme, dar nici nu i-a plăcut. Odată cu trecerea timpului, cu educarea sa în domeniu și…

În culisele unui colecționar de artă. Unde este valoarea unei lucrări de artă? „Când mă uit la o lucrare, nu mă uit dacă îmi place sau nu, ci la ce valoare poate să aibă"
În culisele unui colecționar de artă. Unde este valoarea unei lucrări de artă? „Când mă uit la o lucrare, nu mă uit dacă îmi place sau nu, ci la ce valoare poate să aibă" · Foto: După Afaceri

În 2008, Avi Cicirean a luat contact cu arta contemporană, un soi de artă pe care nu doar că nu a înțeles-o la acea vreme, dar nici nu i-a plăcut. Odată cu trecerea timpului, cu educarea sa în domeniu și cu expunerea la tot mai multă artă, în general, și artă contemporană, în particular, el nu doar că a devenit pasionat, dar a făcut din asta un lifestyle. „Întrebarea pe care nu o puneam corect era «Unde este valoarea?». Când mă uit la o lucrare, nu mă uit dacă îmi place sau nu, ci la ce valoare poate să aibă“, spune el. De la o întrebare și o lucrare, Avi Cicirean a devenit un colecționar cu peste 150 de opere ale artiștilor contemporani români, dar și străini. Pasiunea sa însă nu se oprește aici.

„A devenit un lifestyle. Eu călătoresc foarte mult, iar acum, oriunde merg în lume, merg din două motive – dezvoltare profesională, cursuri, traininguri, tot felul de workshop-uri, conferințe –  sau artă, nu doar artă contemporană, ci tot ce înseamnă – muzică, concerte, tururi culturale. A devenit atât de nativ modul acesta de a fi încât în fiecare săptămână merg la un concert, la un muzeu, la o expoziție“, își descrie, pe scurt, Avi Cicirean pasiunea pentru artă.

Cultivată încă din copilărie, arta a intrat în viața lui într-un mod firesc, reușind să îl atragă treptat. Bunicul său era sculptor amator, ceea ce a creat toate premisele ca Avi să crească într-un mediu creativ. Nu e însă o moștenire de familie, ține el să precizeze. Pasiunea pentru artă și-a cultivat-o din curiozitate.

„La 15 ani, am început să produc muzică electronică. În ’95-’96, făceam hard house și techno music, când așa ceva nici nu exista. Apoi, am cofondat formația Activ, în care am fost membru și producător până în 2008. Zona aceasta de muzică, artă, creativitate, a fost în nucleul meu. Mai târziu, m-am orientat tot către zona de creativitate, dar în altă formă“, povestește el.

Printre altele, el este astăzi fondator și CEO al evenimentului Brand Minds.

Curiozitatea l-a îndrumat și către arta contemporană, care astăzi a devenit nu doar o pasiune, ci un mod de viață în sine. În 2008, a avut ocazia să meargă la MoMA – Museum of Modern Art New York, unde, recunoaște el, nu a înțeles nimic din lucrările expuse acolo.

„Am spus că asta nu poate să fie artă. Apoi, am început să merg la muzee, să mă educ, să merg la galerii, la târguri de artă. M-a intrigat, era ceva ce nu înțelegeam. Mă întrebam cum pot oamenii să dea milioane de euro pe tâmpeniile alea. Întrebarea pe care nu o puneam corect era «Unde este valoarea?». Acum, când mă uit la o lucrare, nu mă uit dacă îmi place sau nu, ci la ce valoare poate să aibă“, explică el.

Pentru a înțelege arta contemporană, el a pornit încă de la începuturile artei. Consideră că pentru a înțelege arta contemporană nu trebuie să începi cu ea.

„Cred că este un demers greșit să începi cu arta contemporană. Trebuie pornit chiar de la picturile rupestre. Trebuie să înțelegi puțin de ce făceau oamenii acele picturi, de ce decorau vasele, de ce au început să producă lucrări în biserici, de ce familiile boierilor își făceau tablouri, unde s-a rupt filmul între arta clasică și pictura academistă care era în România în 1870, unde s-a rupt filmul internațional când s-a virat către artă contemporană, unde și când s-a inovat constant, care au fost stilurile. Ca să înțeleg arta contemporană a trebuit să înțeleg un întreg parcurs al artei“, explică el.

Astăzi, Avi Cicirean a ajuns să aibă o colecție de peste 150 de lu­crări ale unor artiști contemporani, atât români, cât și străini. Printre ei se numără Geta Brătescu, Roman Tolici, Gili Mocanu, Mircea Suciu, Dumitru Gorzo, Marius Bercea și Damian Moldovan.

După ce se ghidează atunci când alege să achiziționeze o lucrare? Pleacă de la ideea „unei arte care nu s-a mai văzut.“ Acest principiu, este el de părere, poate stabili și calitatea unei opere. În căutarea sa, Avi recunoaște că se uită după artiștii originali și a devenit mult mai curajos în achiziții.

„În ultimii ani, am cumpărat un scaun de mașină, niște cazmale, niște treburi despre care nu credeam vreodată că o să am curajul să le colecționez“, subliniază el.

Dar cum totul are un început, colecția sa a pornit de la o lucrare a lui Costin Craioveanu.

„Țin minte că am luat-o ca să o pun în sufragerie, pentru că aveam un perete gol și nu puteam să îl las așa. Prima lucrare a fost a lui Craioveanu, apoi a urmat Piliuță“, își amintește el.

La drum, nu a plecat așadar cu gândul de a colecționa. Asta s-a întâmplat pe parcurs. În timp, a descoperit și că arta are puterea de a ne inspira să vedem lucrurile diferit. „Dacă vorbim despre artiști contemporani români, tot timpul înveți ceva nou, vezi alt unghi pe care poate nu l-ai văzut“, adaugă el.

Pasiunea pentru artă nu s-a oprit doar la colecția proprie pe care a construit-o de-a lungul anilor. Avi Cicirean și-a dorit să dea mai departe, astfel încât arta să îi înspire și pe alții și chiar să îi educe.

A înființat așadar Artwill, un spațiu expozițional recent deschis în peisajul bucureștean al artei, proiect care își propune nu doar să promoveze arta contemporană românească, ci și să îi împrietenească pe oameni cu ea.

„Artwill este un spațiu independent de artă contemporană în care vom face niște expoziții curatoriate cu artiști români buni, poate chiar și cu artiști străini. Dar vor prima artiștii români. Cumva, acesta este rolul meu în proiect, să aduc artiștii români în conștiința colectivă“, subliniază Avi Cicirean.

El ține însă să menționeze că Artwill nu este un muzeu, nu este o galerie, nu este un spațiu dedicat oricărui tip de artă, ci este un punct de pornire al unei con­versații între om și artă. „Prin cunoștințele pe care le avem legate de artă contemporană – eu îm­preună cu curatorii, împreună cu galeriștii, stabilim un program anual de patru-cinci expoziții care sunt noncomerciale și care au rolul de a aduce arta contemporană de calitate în atenția publicului.“

Prima expoziție pe care a găzduit-o Artwill a fost dedicată Getei Brătescu, una dintre cele mai importante artiste contemporane ale României, fiind de altfel o importantă reprezentantă a avangardismului în acest colț de lume.

Contribuția sa la arta contemporană a fost atât de importantă, încât multe dintre lucrările ei se află în colecții majore precum cele ale MoMA, New York; Centre Georges Pompidou, Paris; Tate Modern, Londra; Hammer Museum, Los Angeles, dar și în muzee din Varșovia, București, Viena, Metz, San Francisco și Ljubljana. Totuși, în România nu a fost însă la fel de apreciată.

„Geta, din punctul meu de vedere, este una dintre cele mai importante artiste din România. Ea nu a fost apreciată cum trebuie pe plan local. Nu a fost promovată la adevărata ei valoare și am zis că este momentul să facem o expoziție prin care să o aducem cumva în conștiința colectivă“, precizează Avi Cicirean.

Geta Brătescu nu va fi însă singura artistă promovată la Artwill. Avi Cicirean are în plan să aducă în cadrul spațiului lucrări ale importanților artiști români contemporani.

De altfel, arta contemporană a început să câștige tot mai mult teren pe plan local în urma unor inițiative precum Art Safari, Diploma și altele. Totuși, publicul este încă foarte redus.

Avi Cicirean este însă încrezător că tot mai mulți tineri, dar nu numai, se vor împrieteni cu arta în următorii ani, iar asta și datorită unor spații precum Artwill.

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția