Supliment editat de Ziarul Financiar

Stil de viață /TENDINTE

Hollywood, avem o problema

Vara trecuta a fost cea mai buna din istoria cinematografiei la incasari - dar cu filme ca Spider-Man 3. Inca din 2005 se vedea ca se inmultesc remake-urile si sequel-urile. Aventurile lui Harry si ale lui Clooney te pot tine cu ochii la ecran, dar pana cand? Premiatele de la Oscar, "There Will Be Blood" si "No Country for Old Men" sunt ecranizari, respectiv inspirate din realitate

Hollywood, avem o problema
Hollywood, avem o problema · Foto: După Afaceri

Vara trecuta a fost cea mai buna din istoria cinematografiei la incasari – dar cu filme ca Spider-Man 3. Inca din 2005 se vedea ca se inmultesc remake-urile si sequel-urile. Aventurile lui Harry si ale lui Clooney te pot tine cu ochii la ecran, dar pana cand?
Premiatele de la Oscar, “There Will Be Blood” si “No Country for Old Men” sunt ecranizari, respectiv inspirate din realitate. Din cele 20 de Oscaruri pentru lungmetraj de anul acesta, 17 sunt pentru ecranizari inspirate din realitate, remake-uri sau continuari. Exceptiile sunt Ratatouille, Juno (scenariul original premiat) si Michael Clayton.
Si asta nu se intampla numai la americani. Dintre cele cinci filme straine nominalizate la Oscar, Beaufort e ecranizare (dupa un roman israelian), The Counterfeiters, castigatorul, se bazeaza pe un roman care la randul sau se baza pe o poveste reala (cea mai mare operatiune de falsificare de bani, din 1936), iar Katyn e inspirat din realitate (tot un caz din al doilea razboi mondial), “Mongol”, se pare, la fel, iar “12”, al lui Mihalkov e remake. “Utimii ani au aratat ca Hollywood-ul are intr-adevar o problema de creativitate”, spune Stefan Dobroiu, de la Cinemagia. “Sunt o multime de ecranizari, remake-uri dupa filme straine sau filme inspirate din jocuri pe calculator ori benzi desenate. Totodata, o suparator de mare parte din scenariile originale sunt de fapt continuari (anul trecut: Spider Man 3, Piratii 3, Shrek 3, Ocean’s 13), iar anul acesta au anuntat continuari studiouri pana nu de mult neatinse de acest prost obicei: Disney Pixar incep productia la Toy Story 3 si deja se gandesc la Cars 2”, adauga el.
La remake-uri e epidemie, inclusiv in cazul unor filme straine adaptate pentru SUA. Poate si pentru ca americanii inghit mai greu filme in alte limbi. Del Toro vrea sa reproduca foarte spaniolul (si frumosul, spune Dobroiu) “El Orfanato”, iar Haneke scoate in evidenta tendinta refacandu-si cadru cu cadru foarte europeanul “Funny Games” cu actori americani. Lipsa de inspiratie atinge culmea in cazul horror, unde procentul de remake-uri si ecranizari se apropie de 100 %, Stephen King si horrorurile asiatice fiind sursa imensei majoritati a filmelor de gen de la “The Ring” incoace. Ultimul film american care i-a placut lui Dobroiu este “Razboiul lui Charlie Wilson”. Care, apropo, e inspirat din realitate.
S-ar putea spune ca doar “batranii” merg la film pentru poveste. Sigur ca a fi scenarist implica mai mult decat a avea o idee originala si abilitatea sta si in a adapta sau a transforma o poveste, dar nu se poate nega o anume criza de idei originale. Poate de aceea Hollywood a inceput sa importe masiv regizori straini (mai ales ca de multe ori sunt si mai ieftini): rusi, brazilieni, germani, indieni. Hollywood a importat de la inceput straini, dar de obicei dura mai mult pana ca acestia sa capete increderea producatorilor. Acum ei par sa se repeada asupra lor, asta cu toate ca filmele in alte limbi decat engleza nu sunt cautate de publicul american. Nici macar “The Lives of Others” (“Das leben der anderen”, din 2006, despre un spion est-german care urmareste un dramaturg) si “The Diving Bell and the Butterfly” (“Scafandrul si Fluturele”, inspirat de cazul real al unui jurnalist paralizat) nu au avut incasari de mai mult de 10 milioane de dolari in SUA, nota Reuters.
Mult timp, a fi scenarist la Hollywood era cea mai mare onoare. Povestea, care la inceputul cinematografiei conta mai putin, a ajuns treptat cea mai importanta. Scenariul devenea in anii ’70 o moneda de schimb si cea mai usoara cale de a intra in showbiz. Insa pe masura ce industria devine mai competitiva, scrisul devine mai standardizat. Nu mai era nevoie de ceva neaparat original, ci, in linii mari, de acelasi scenariu care avusese succes, cu mici variatii.
Si in televiziune scenaristii au fost regi mult timp. Altfel cum ar fi avut succes emisiuni ca Saturday Night Live, comediile sau talk show-urile? Dick Wolf, creatorul Law and Order, Aaron Sorkin (The West Wing ) si David Chase (Sopranos) au devenit unii dintre cei mai bogati si mai puternici scenaristi. Dar in timp, televiziunea mai ieftina (reality si talk show-uri) a inlocuit emisiunile mai scumpe cu scenariu. Asa ca scenaristii stiu acum sa creeze pentru un mediu care nu mai exista.
Cu aceste fapte in minte, scenaristul Michael Wolff a scris de curand un articol pesimist in revista Vanity Fair, prevazand sfarsitul acestei meserii. Greva de anul trecut era teoretic despre banii care trebuiau sa intre in buzunatul scenaristilor in urma distributiei electronice (ei vor 2,5%, studiourile vor sa ramana la 0,3-0,36, valori din anii ’80, cand industria era cu totul alta).
Dar “de fapt, e vorba de un conflict mai adanc”, spune Wolff. Din 10.500 membri ai Writers Guild, jumatate nu au un job. Afacerea nu mai e “cool”, chiar si stilul lor de viata de la Hollywood intra la apa, iar ei simt asta. Zilnic se incarca 65.000 de videouri noi pe YouTube, iar internetul e plin de “scenaristi” care lucreaza ieftin. Tehnologia ameninta industria clasica, asa cum i-a amenintat pe cei din muzica.
Si produsele de la Hollywood sunt afectate de fascinatia fata de clipuri si biti. Pe dvd dam mai departe, nu avem rabdare. Filmele pun mai mult accent pe partea vizuala si tehnica (in mare parte straina de Hollywood), si nu pe poveste. Iar daca nu ai poveste, unde mai e Hollywood?
In 2007, din jocurile video s-au facut 8,7 miliarde dolari fata de 9,7 din filmele de la Hollywood. Desi cel mai vizibil afectate de greva au fost la prima vedere show-urile tv (Letterman, Tonight Show) si serialele, ramane de vazut ce se va intampla in iunie, cand expira contractele.
Wolff mai nota ca in cazul scenaristilor exista de mult frustrari, inselatorii si chiar nedreptati, acceptate pana de curand pentru ca totul se compensa cu glamour si status, daca dadeai lovitura. Dar acum acestea s-au diminuat, iar “loviturile” s-au rarit.
Anca Gradinariu, critic de film, e insa mai realista. “La Hollywood scenaristii au dus-o mereu cam rau, in afara varfurilor care castiga mult, restul de 80% abia pot plati chiria intr-un Los Angeles foarte scump. Dar e si o parte buna in asta: se refugiaza in televiziune si fac seriale fabuloase”.
Hollywood a fost mereu o masina de facut bani, iar banii nu se fac din filme originale. “Originalele sunt un pericol si nu scenaristii sunt de vina. Nici macar producatorii. De vina e acest sistem, pentru ca un studio nu mai e doar un studio, e o multinationala si costurile filmelor au crescut mult”.
Atunci poate ca noi, publicul, suntem de vina? Noi vrem urmari, de aceea studiourile investesc in retete foarte sigure. “Acolo, daca nu iti scoti banii nu ai nicio sansa, de asta Scorsese are mereu impresia ca fiecare film pe care il face e si ultimul”, spune Gradinariu.
“In ultima vreme mi-au placut “No Country …” si “There Will Be Blood”, insa astea nu sunt blockbustere. Dar sunt cu atat mai mult de apreciat, pentru ca au facut fata presiunii. La fel, Mungiu cu 432, pentru ca a facut 1 milion de dolari numai din incasarile din SUA”.
Chiar daca la Hollywood se observa o tendinta de standardizare (care ii “termina” pe scenaristi), aceasta nu se reflecta negativ in numarul spectatorilor. Public exista, datorita stardom-ului. Atunci cand apare un film “bun”, spectatorii alearga sa il vada. Le trebuie doar un motiv solid. “A spune ca Hollywood-ul e pe duca e ca si cum ai deplange creatorii de haute-couture pentru ca mai nou preferam sa purtam pantaloni scurti si tricouri”, spune Dobroiu. Hollywood-ul face in continuare ce stie mai bine, si anume, filme si staruri”. Magia este acolo. Inca. Iar atata vreme cat unui scenarist i se garanteaza minimum 77.000 dolari pentru o prima versiune de scenariu, nu e totul pierdut…

Ce e de vazut in 2008
Plus Steak (despre tineri si operatiii estetice) -din 25 aprilie, My Blueberry Nights – un road movie sentimental, Made of Honour – comedie romantica cu Patrick Dempsey, Mumia 3, iar in noiembrie Harry Potter si Printul Semipur.
Iron Man (de pe 2 mai, cu Robert Downey Jr.), Indiana Jones – Regatul Craniului de Cristal (pe 25 mai, cu Harrison Ford si Cate Blanchett), Sex and The City (din 6 iunie, va fi o trilogie), Cronicile din Narnia – Printul Caspian (din 20 iunie), Wanted (din 27 iunie, cu Angelina Jolie, despre un tanar care vrea sa fie cel mai bun asasin din lume), The Dark Knight (din seria Batman, cu Heath Ledger), Wall-e (animatie SF, din 29 august).

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția