Hărțuirea psihologică de la birou
„Hărțuirea sistematică la locul de muncă nu este vreo noutate la noi în țară, dar conceptul care îl definește abia acum se concretizează. În Anglia există deja o lege în acest sens“, spune Irina Pavel, psiholog.
“Hărțuirea sistematică la locul de muncă nu este vreo noutate la noi în țară, dar conceptul care îl definește abia acum se concretizează. În Anglia există deja o lege în acest sens”, spune Irina Pavel, psiholog. Jumătate dintre angajații români sunt stresați, 41% dintre ei asistă constant la scene în care colegii și șefii se ceartă iar 8% dintre aceștia sunt victime ale fenomenului de mobbing. 41% dintre angajații români se confruntă cu situații de relaționare inadecvată, potrivit Institutului de Cercetare a Calității Vieții care a făcut anul acesta primul studiu din România despre mobbing. Dintre activitățile cu efecte negative s-a remarcat, pe primul loc, lucrul peste program.
“De cele mai multe ori nu pot să iau nici pauza de masă. Nu doresc neapărat să mănânc în pauză, cât mai degrabă să mă relaxez, măcar pentru jumătate de oră. Pentru că oricum ziua de lucru începe la 9 dimineața și nu se termină mai devreme de 10 seara”, spune Dora Marinescu, area sales manager la o companie farmaceutică. Efectul este lipsa concentrării și scăderea puterii de muncă, printre altele.
O altă “problemă” a angajaților români sunt “certurile și țipetele. Atât între colegi, cât și între colegi și șefi. Nu știu cum să mă mai detașez de atmosfera de scandal. Plus că toată lumea e nervoasă, nu se mai concentrează nimeni la ce are de făcut și ar trebui să lucrez singur dacă nu vreau să mă contaminez. Dar suntem o «echipă» și, din păcate, nu pot să mă izolez”, spune Cristian Arcip, consultant financiar la o multinațională.
De cealaltă parte se află angajații care nu doresc să fie izolați, dar nu au de ales. 8% dintre angajații României suferă de acest fenomen. Teroarea psihologică în viața de la birou este “un compotament premeditat care urmărește să facă vizibilă puterea unui grup atât în interiorul său – ce bine că sunt acceptat în acest grup așa că voi continua să-i fiu fidel -, cât și în afara grupului – nu e bine să te pui cu ei”, explică Dan Ghenea, medic specialist psihiatru la centrul medical Medicover. Mobbingul este de multe ori o apărare prin agresiune. Grupul percepe un potențial pericol în apariția nonconformistului și reacționează prin alternativa “te supui sau te excludem”.
Reacțiile acestea nu pot fi evitate, spune Ghenea. Dar pot fi moderate. “Află ce «reguli» nescrise ai încălcat, comunică, vorbește pe limba lor, fă exact ceea ce spui și recalibrează-ți așteptările într-un mod realist”, sunt sfaturile specialistului. Hărțuirea psihologică prin presiunea grupului este un factor de stres foarte puternic.
Se poate atinge foarte ușor pragul critic al stresului traumatic, iar consecințele sunt mentale, fizice și, foarte important, economice. Costurile sunt mari și pentru individ și pentru organizație. Costurile directe includ cheltuieli medicale, absenteism, turnover crescut. Cel mai “invizibil” cost indirect este legat însă de… prezenteism. “Angajații sunt la lucru dar o bună parte din energia și motivația lor se consumă în acțiunile de hărțuire”, explică medicul. Măsurile pe care ar putea să le ia managementul companiei împotriva mobbingului ar trebui, în primul rând, să implice o politică limpede care nu agreează intimidarea angajaților. Apoi, la fel de importante sunt comunicarea transparentă și formarea echipelor în funcție de obiective.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
