Gloria Furstin, intre punk si business
Gloria Furstin von Thurn und Taxis, fosta Contesa Maria Gloria de Schonburg-Glauchau, este in aparenta o printesa ca oricare alta - in afara de un detaliu: e controversata pana in maduva oaselor. In anii ''80 era un model punk, iar acum se ocupa cu succes de afacerile familiei regale
Gloria Furstin von Thurn und Taxis, fosta Contesa Maria Gloria de Schonburg-Glauchau, este in aparenta o printesa ca oricare alta – in afara de un detaliu: e controversata pana in maduva oaselor. In anii ”80 era un model punk, iar acum se ocupa cu succes de afacerile familiei regale.
Gloria s-a nascut in februarie 1960 si face parte din Casa Regala a Germaniei. Este mama lui Albert, actualul “cap” al dinastiei Thurn und Taxis, si cea care controleaza averea regala de 2 miliarde de dolari de cand sotul ei, Johannes, a murit, in 1990.
Cunoscuta drept “Printesa Punk” sau “Printesa TNT” (Thurn ”n Taxis), Maria Gloria era faimoasa in anii ”80 pentru stilul extravagant pe care il afisa ori de cate ori avea ocazia. Exuberanta, cheltuitoare si cu o viata sociala extrem de activa, printesa era un adevarat model punk – par colorat, haine colorate, unghii colorate si, evident, limbaj colorat. Timpul pare ca a maturizat-o insa suficient de mult pentru a deveni pionul principal al familiei regale si, practic, cea care tine fraiele afacerilor.
Cu Johannes s-a casatorit cand era inca foarte tanara. Zvonul era ca mariajul nu a fost tocmai unul facut din dragoste. Se pare ca “micul print” de atunci avea inclinatii serioase spre persoanele de acelasi sex, iar familia regala a fost nevoita sa ia masuri radicale – l-a insurat ca sa poata conduce dinastia.
Mult timp, lumea a fost convinsa ca toate scandalurile si extravagantele printesei erau o razbunare impotriva familiei regale. Gloria obisnuia sa poarte faimoasele bijuterii Thorn und Taxis, cele mai scumpe tiare, toate asortate la un par vopsit roz, mov sau verde si o zgarda cu tepi. Era nelipsita de la petrecerile punk, iar cluburile de noapte ii devenisera o a doua casa, in ciuda intalnirilor nefericite cu gastile de paparazzi. Aproape ca isi dedicase viata unui singur scop, acela de a distruge mostenirea familiei.
Desi acum pare sa se descurce de minune in postul de cap al casei regale, Gloria nu a renuntat definitiv la animozitati. Dovada stau actiunile ei – “Cand a murit sotul ei, familia a ramas cu niste datorii imense – 350 milioane de dolari.
Aveau bunuri, dar nu si bani. Pentru a plati datoriile printesa a inceput sa vanda din amintirile familiei: bijuterii si obiecte de arta. “Parca vrea sa-i pedepseasca. Putea foarte bine sa vanda unul dintre cele 12 castele pe are le au si problemele ar fi fost rezolvate de mult”, scria un jurnalist german. Se stie ca Thurn und Taxis sunt printre dinastiile cu cele mai multe castele, iar bijuteriile lor au constituit chiar si subiectul unor carti.
Nimeni nu se astepta ca Printesa Germaniei sa devina un manager financiar atat de stralucit. Ea a invatat insa ce inseamna taxele, impozitele si legile pe cont propriu si a concediat mai mult de jumatate din consilierii financiari ai companiei familiei regale.
Iar acesta nu a fost decat inceputul. Intrebata de ce a ales sa vanda aurul regal si nu una dintre proprietati, ea a raspuns: “Fiul meu va putea oricand sa rascumpere o bucata de metal pretios, dar ii va fi mult mai greu sa-si ia padurea inapoi”. Iar daca pana in anii ”90 conglomeratul familiei nu facea altceva decat sa piarda bani, acum are profit de 10%.
A trecut mult timp de cand Gloria era criticata pentru stilul de viata pe care il ducea. Cu toate acestea, “Europa nu o prea iubeste”, declara un apropiat al familiei regale. Chiar daca metodele ei nu au fost foarte populare, “Printesa Punk” a transformat dinastia Thurn und Taxis intr-una profitabila si asta in doar cativa ani. S-a transformat si ea, dintr-o pustoaica rasfatata, cu tepi albastri in par si cercei in nas, intr-o femeie de afaceri de succes, imbracata in costume de designer.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția