Gasirea unui plasament avantajos, sarcina dificila

Plasarea economiilor in conditii avantajoase si fara asumarea unor riscuri va fi si anul acesta un exercitiu dificil, in conditiile in care analistii anunta scaderi de dobanzi, dar si de curs.

Leul va continua sa se intareasca, astfel ca plasamentele in valuta nu vor fi nici in 2006 surse de castig. Pe de alta parte, si dobanzile la lei vor cobori, probabil, astfel ca simpla plasare a fondurilor la banca nu va aduce castiguri semnificative. Singura incertitudine care se perpetueaza este cat timp vor mai ramane dobanzile sub nivelul inflatiei.

Pentru cei care nu vor sa riste economiile jucand la Bursa, sau plasandu-le la fonduri de investitii, alternativele rentabile de investitii sunt tot mai greu de identificat. Oportunitatile oferite de depozitle bancare vor fi dificil de comparat, in conditiile in care dealerii atentioneaza ca tendinta de scadere a cursului, desi se va mentine, nu va fi la fel de evidenta, ci cu o evolutie sinuoasa si o volatilitate mult mai mare.

BNR s-a aratat ingrijorata de incetinirea procesului de economisire pe fodnul prabusirii dobanzilor, iar la ultima sedinta, Consiliului de Administratie a anuntat masuri pentru intarirea controlului lichiditatii din piata monetara. In ultimele luni ale lui 2005, acumularea unui exces de lei pe piata a impins dobanzile pana la minime istorice, care au fost urmate imediat de remunerea mai slaba a depozitelor clientilor.

Analistii spun ca, cel putin teoretic, o majorare a dobanzilor ar fi indicata, avand in vedere cresterea inflatiei la 8,6% la sfarsitul anului trecut, peste limita superioara a intervalului de variatie agreat, chiar in conditiile in care tinta a fost modificata in cursul anului. In plus, pentru anul acesta se anunta noi majorari ale preturilor administrate, care anul trecut au fost pricipalul motor de crestere al inflatiei, iar banca centrala mentine, cel putin pana la acest moment, o tinta ambitioasa de inflatie, de 5%, cu o marja de +/-1 punct procentual. De altfel, asteptarile Executivului privind inflatia pe 2006 depasesc 6%.

Astfel, desi piata se asteapta ca pana la sfarsitul anului dobanda de politica monetara sa coboare sub nivelul actual de 7,5%, unii analisti nu exclud posibilitatea ca pe parcurs sa apara si unele cresteri ale acesteia.

Pe de alta parte, un control mai bun al lichiditatii din piata, la dobanda actuala, ar permite bancilor comerciale sa imbunatateasca usor remunerarea depozitelor clientilor. In ultima luna, dupa reluarea sterilizarii intr-un mai mare grad, mai multe banci au anuntat majorari ale dobanzilor platite la lei. Majoritatea erau insa jucatori care plateau oricum dobanzi foarte mici, si nici dupa aceste cresteri ratele nu au ajuns sa depaseasca inflatia.

Anul acesta Finantele ofera din nou oportunitati de plasare a fondurilor pe termen scurt, dupa ce in 2005 a renuntat sa mai emita instrumente cu scadente mai mici de un an.

Astfel, incepand din februarie, statul va vinde lunar certificate de trezorerie cu maturitati de 6, respectiv 12 luni. Potrivit calendarului anuntat de minister, vor fi vandute certificate la sase luni in valoare de 990 de milioane de lei (aproximativ 275 de milioane de euro), si titluri cu maturitatea de 12 luni in valoare de 450 de milioane de lei (aproximativ 125 de milioane de euro).

Certificatele de trezorerie sunt, in general, oportunitati bune de plasare a fondurilor, intrucat asigura un nivel fix al randamentului, fara insa a presupune imobilizarea banilor pe termene lungi. In prezent nu exista un indicator de dobanda pe aceste scadente, astfel ca evolutia randamentelor va fi determinata in special de volumul cererii la momentul respectiv. Pe piata monetara, dobanzile (BUBOR) oscileaza in jur de 7,2%-7,3% pe an pentru scadentele de 6, respectiv 12 luni.

Cei care sunt dispusi sa imobilizeze fondurile pe termene mai lungi, pot investi in obligatiuni de stat. Ministerul Finantelor a anuntat ca anul acesta si-a propus sa vanda obligatiuni de stat cu maturitati de 3,5 si 10 ani in valoare de 3,25 miliarde de lei (0,9 miliarde de euro). In total, Finantele au planificat sa atraga de pe piata 4,15 miliarde de lei (1,14 miliarde de euro). Prima licitatie pentru vanzarea de certificate va fi organizata la jumatatea lunii viitoare, in timp ce obligatiunile vor fi vandute abia din aprilie.

Pe de alta parte, dobanzile la titlurile de stat au inregistrat scaderi semnificative inca de anul trecut, pe fondul unei oferte excedentare de lei, care nu-si gaseau loc in trezoreriile bancilor. Finantele au atras fonduri pe termene scurte in ultimele saptamani la dobanzi chiar mai mici decat cele din piata monetara, in conditiile unei supralichiditati semnificative. Statul a atras lichiditati pe termen de o saptamana la o dobanda de sub 4% pe an, in conditiile in care bancile cer, pentru astfel de scadente, dobanzi de aproximativ 6% pe an. Astfel, plasamentele in titluri de stat ar putea sa ajunga in situatia de a oferi doar un risc foarte redus si siguranta mentinerii randamentului, desi la un nivel destul de redus.

Dobanzile la valuta – in special la dolar – au crescut in ultimul an, pe fondul majorarilor de dobanda ale Bancii Centrale a Statelor Unite (Fed), insa plasamentele in dolari nu au reusit sa aduca venituri mai mari decat cele in lei. Anul trecut dolarul a castigat 7% in fata leului, in termeni nominali, astfel ca moneda nationala a inregistrat inca o apreciere in termeni reali. Astfel, chiar si dupa ce bancile au coborat semnificativ dobanzile la lei, dolarul nu a reusit sa aduca randamente mai bune. Miscarile Fed au influentat mai repede costul creditelor contractate in dolari care au dobanda calculata in functie de un indicator (cum ar fi LIBOR, media pietei londoneze). Pietele internationale reactioneaza promt la asemenea decizii, iar fluctuatiile se reflecta rapid si in costul creditelor.

Bancile nu au modificat la fel de rapid dobanzile platite la depozitele in dolari. De fapt, doar o parte dintre jucatorii din sistem au reactionat la ultima mojarare de dobanda Fed. In conditiile in care autoritatea americana a dat de inteles ca seria majorarilor de dobanda se apropie de sfarsit, este putin probaibl ca dobanzile la dolar pe piata interna sa mai inregistreze cresteri semnificative. De altfel, in noiembrie dobanda medie la depozitele in dolari ale persoanelor fizice a inregistrat chiar o scadere usoara fata de octombrie.

In aceste conditii, spun analistii, o apreciere usoara a cursului poate sterge complet castigul adus de plasamentele in valuta.

In primele saptamani ale anului leul a reusit sa recupere o buna parte din terenul pierdut in fata euro in ultimele luni ale lui 2005. Aceasta in conditiile in care cererea de valuta din partea importatorilor s-a diminuat odata cu trecerea Sarbatorilor, iar nerezidentii au trecut, din nou, la vanzarea de valuta. Dupa anuntul din decembrie privind controlul mai strict al lichiditatii din piata monetara, BNR a organizat mai multe licitatii, in cadrul carora a atras peste 50% din ofertele bancilor. Daca banca centrala va steriliza in continuare cu strictete supralichiditatile vom vedea noi scaderi de curs, spun dealerii, altfel urmand o evolutie sinuoasa. Ultimele zile au demonstrat chiar ca pietele reactioneaza rapid la acumularea de supralichiditati, prin scaderea dobanzilor, care duce si la diminuarea apetitului investitorilor speculativi pentru achizitionarea de lei. Concluzia dealerilor este ca acesta este doar inceputul unui an care va pastra aceleasi caracteristici – impredictibilitate si volatilitate ridicata.

Pe de alta parte, dolarul a inceput sa piarda teren si pe pietele internationale, odata cu disparitia perspectivei de majorare a diferentialului de dobanda care lucra in avantajul monedei americane. Astfel, dolarul a cedat deja o parte din terenul pe care il castigase anul trecut in fata euro.

Cultură