Francobritish sau polocehesc in Bucuresti

Atat Institutul Francez, cat si British Council au o istorie de peste 60 de ani in Bucuresti. Cel de pe bulevardul Dacia este cunoscut pentru mediateca si cinematograful sau, prin evenimentele francofone asa cum este “Sarbatoarea muzicii”, dar si altele care tin de arta contemporana franceza si nu numai. British Council a fost fondat in 1934, iar activitatea sa in tara noastra a inceput patru ani mai tarziu. Printre domeniile sale de activitate se numara nu doar predarea limbii engleze, ci si cercetarea sau informarea in multe domenii culturale.
Daca cele doua institutii de mai sus se pot numi “veterane” in promovarea culturii tarilor pe care le reprezinta in tara noastra, centrele culturale mai noi, asa cum sunt Centrul Ceh, Institutul Polonez sau Centrul Cultural al Republicii Ungare din Bucuresti au doar cativa ani de activitate.
In Romania, Centrul Ceh exista sub acest nume din anul 1993, cand a inlocuit vechea Casa de Cultura Cehoslovaca, activitatea sa bazandu-se la inceput pe organizarea de evenimente clasice care promovau cultura ceha. Institutul Polonez din capitala a fost infiintat abia in anul 2001, evenimentele si programele sale culturale propunandu-si popularizarea culturii poloneze contemporane prin diferite domenii cum sunt cinematografia sau teatrul, artele vizuale sau muzica.
“Vechimea” si renumele celorlalte institute culturale n-a fost insa un impediment pentru centrele mai noi. In ultima perioada aceste institutii sunt din ce in ce mai active, initiind programe culturale specifice prin care sa atraga si sa isi fidelizeze publicul.
“Am incetat sa asteptam oamenii sa vina din proprie initiativa la noi, in cautarea unei informatii, si am inceput sa-i atragem printr-o comunicare mai eficienta. Am inceput sa prezentam cat mai multe aspecte legate de Cehia actuala, aspecte cu care publicul roman poate relationa si am lucrat la vizibilitatea Centrului Ceh”, sustine Monika Step?nov?, directorul institutiei. Asa s-a ajuns ca de aproape un an cand pomenesti numele centrului cultural din strada Ion Ghica sa iti aduci aminte de “Documentary Mondays” sau de evenimentele de arta contemporana si design.
“Strategia de marketing a Institutului Polonez – spune Jaroslaw Godun, directorul institutului – consta nu numai in popularizarea artelor poloneze, ci si in sustinerea dialogului cultural intr-o Europa multiculturala”. Aceasta “misiune” a Institutului Polonez este de cele mai multe ori realizata prin intermediul unor programe care includ vernisaje si lansari de carte, evenimente cinematografice sau concerte de muzica veche si jazz.
Fie ca vorbim despre centrele culturale “veterane” din Bucuresti sau despre cele care abia au implinit cativa ani de activitate, strategia de marketing cultural a fiecaruia dintre ele nu se rezuma doar la promovarea culturii tarii respective.
“Incercam sa avem programe bilaterale sau chiar multilaterale, nu promovam pur si simplu cultura Marii Britanii. Strategia de marketing se bazeaza pe brand si promovarea acestuia, brandul fiind suma tuturor activitatilor, identitatii si valorilor organizatiei”, sustine Catalina Ochesila, Marketing Manager al British Council.
La Centrul Ceh, spre exemplu, campania de marketing initiata in anul 2005 este vazuta de catre directoarea institutiei ca fiind mai degraba “o focalizare pe niste subiecte actuale si pe publicul tanar”. Insa, oricat de similare ar putea parea niste programe culturale, fiecare centru cultural sau institut in parte mizeaza pe anumite elemente care sa il diferentieze pe piata culturala bucuresteana.
“Actiunile noastre se bazeaza pe trei axe principale: marirea vizibilitatii noastre prin organizarea de evenimente exceptionale cum ar fi ‘Sarbatoarea muzicii’, contributia la viata culturala bucuresteana si imbogatirea ofertei culturale printr-o deschidere catre noi forme estetice (muzica veche, dans contemporan)”, explica Didier Montagne, directorul Institutului Francez. Institutia pe care o conduce organizeaza mai bine de 120 de evenimente pe an, printre cele mai cunoscute de anul acesta fiind expozitia ‘Sublimes Objets’ de la MNAC sau proiectiile cinematografice in aer liber numite ‘Un ete au cinema’.
La British Council proiectele initiate au “o mare doza de reciprocitate. Fiecare tara in care ne ducem activitatea este privita ca partener si activitatea noastra culturala este diferita in functie de context”, explica Catalina Ochesila.
Proiectele Centrului Ceh sunt concepute pentru fiecare “sezon cultural” si pot fi usor incluse la categoria “marca distincta”. Exemplu stau Documentary Mondays (proiectiile de film documentar care au loc aici in fiecare luni) sau evenimentele nonconformiste de arta contemporana si new media, arhitectura sau design (de genul Fashion Days la Centrul Ceh).
In schimb, directorul Institutului Polonez, Jaroslaw Godun, nu considera ca institutia pe care o reprezinta se afla intr-o competitie acerba cu alte institute culturale ce activeaza la noi. “O dovada in acest sens o reprezinta organizarea de catre toate institutele de cultura straine din Bucuresti a Noptii Institutelor Culturale”, spune acesta.
Publicul centrelor culturale de la noi nu este neaparat unul foarte specializat. Sunt, desigur, francofili sau anglofili convinsi, asa cum si centrele tinere au deja un public fidel care vine la toate evenimentele. Tinerii sunt cei mai deschisi catre manifestarile culturale initiate, insa fiecare institutie in parte urmareste captarea interesului unor categorii de public cat mai largi.
Pentru connaisseuri (si nu numai) Institutul Francez pregateste in acest sezon cultural evenimente in genul “Codex Caioni – muzica baroca din Transilvania la rascrucea dintre Europa si Asia”, spectacole de dans contemporan (cu trupa coregrafului Joseph Nadj) sau Festivalul Filmului Francez de la sfarsitul lunii noiembrie. “Pentru 2008, pregatim in colaborare cu MNAC o expozitie, pe parcursul unui an intreg, cu opere din Fondul National de Arta Contemporana franceza, ceea ce ne va da posibilitatea sa exploram scena actuala de Arte Vizuale”, spune Didier Montagne, directorul Institutului Francez.
La British Council se pregatesc deja zilele Marii Britanii – “Britorama” – care vor avea loc intre 25 si 29 septembrie la Sibiu. “Evenimentele vor aduce in fata publicului o competitie culinara de exceptie si demonstratii live pe teme de identitate regionala, un spectacol de teatru inedit (“Don’t Look Back”, experienta teatrala initiatica produsa de echipa “dreamthinkspeak”) sau expozitia “Britania-Transylvania”. Apoi va avea loc Festivalul Filmului Britanic, care va avea loc in lunile octombrie si noiembrie la Bucuresti, Iasi si Cluj”, explica Marketing Managerul British Council.
Chiar daca institutele clturale mai noi din Bucuresti nu detin inca “patentul” pentru un festival de film sau de muzica, evenimentele anuntate si programul acestora nu se lasa cu nimic mai prejos.
“Revenim in toamna cu multe evenimente, atat in Bucuresti, cat si in restul tarii. Pana in decembrie, vom avea trei evenimente la Sibiu, cate doua la Cluj si Iasi si unul la Timisoara”, spune Ana Alexandra Blidaru, PR & coordonator de evenimente al Centrului Ceh.
Printre proiectele sezonului se numara iarasi Documentary Mondays, expozitia de manufactura din stilcla “Craftsmanship Forever”, dar si vernisajul expozitiei de arhitectura a cehului Petr Franta.
Institutul Polonez pregateste, si el, pentru luna octombrie o expozitie la Muzeul Cotroceni – icoane semnate de artistul Jerzy Nowosielski, lansari de carte (“Calatorind spre Babadag” de Andrzej Stasiuk), precum si concerte de muzica (jazz, clasica sau muzica veche). “Urmeaza proiectii de film artistic contemporan (antologia animatiei poloneze din 1958-2005), Zilele Filmului Polonez si workshop-uri pe teme literare si politice”, spune Jaroslaw Godun.
Pentru toate aceste proiecte institutele culturale straine din Bucuresti primesc fonduri in special de la ambasadele sau ministerele de externe ale statelor pe care le reprezinta. Bugetul anual al acestora se ridica uneori la 1.600.000 de euro, asa cum se intampla in cazul Institutului Francez (din care 350 de mii de euro sunt destinati activitatilor din capitala). Centrul Ceh cheltuieste aproximativ 35 de mii de euro pe an pentru proiectele derulate. Insa acestea nu sunt sumele reale investite in promovarea culturilor straine la noi in tara, caci fiecare institut beneficiaza si de sponzorizari din partea unor alti parteneri.