Fii conectat ca sa fii cautat

La varsta adolescentei, imi realizam profilul pe Hi5. Si socializam pe chat, instant messaging sau bloguri in mod activ. Apoi m-au acaparat alte comunitati virtuale. Mi-am gasit colegi pe Classmates.com si noi prieteni pe Friendster. Pe site-ul FaceBook mi-am cautat noi subiecte de discutii. Sau am publicat fotografii pe Treklens. Pentru afaceri folosesc insa alte retele sociale, cu profiluri updatate zilnic, CV-uri si carti de vizita. Iar contactele din agenda de business le-am gasit pe LinkedIn.
Retelele sociale de pe internet au ca scop facilitarea socializarii intre utilizatori care impartasesc aceleasi interese sau care au aceleasi preocupari. Interactiunea este elementul cheie pe care mizeaza aceste retele. Mai intai au fost chat-urile si mesageriile instant, apoi s-au creat sisteme care au permis schimbul de fisiere prin intermediul internetului si au aparut grupurile de discutie virtuale.
Daca primele astfel de retele se adresau in special celor care isi doreau sa cunoasca oameni noi sau sa isi reintalneasca fostii colegi, astazi aceste site-uri se specializeaza treptat. De pilda, site-ul Hi5.com este dedicat in special tinerilor care doresc sa castige popularitate prin intermediul internetului, iar FaceBook si-a propus initial sa “uneasca” toti absolventii de la Harvard intr-o mare comunitate. De cativa ani au aparut si retelele virtuale de socializare in domeniul profesional. Regula de baza dupa care se conduc acestea din urma este seriozitatea in completarea profilului.
LinkedIn este o astfel de retea online, lansata in mai 2003 de catre Reid Hoffman (fost vicepresedinte al firmei de servicii IT PayPal) si Konstantin Guericke si care isi propunea sa “mute” socializarea online din zona divertismentului in domeniul business. Catorva fonduri de investitii din SUA li s-a parut o idee in care merita investiti banii, iar de anul trecut, traficul site-ului numara 3,2 milioane de vizitatori pe luna. Din 2008, LinkedIn are peste 17 milioane de utilizatori inregistrati, care provin din 150 de industrii.
Scopul acestui site este de le a permite tuturor utilizatorilor sa mentina o lista de contacte detaliate a persoanelor pe care le cunosc din sfera profesionala.
Practic, fiecare se poate folosi de contactele pe care le are la un moment dat pentru a relationa cu cei care fac parte din reteaua de cunoscuti a cunoscutilor lor. Astfel “prieteniile” din cadrul LinkedIn se pot imparti in trei categorii: oameni pe care ii cunosti “la prima mana”, apropiatii acestora si persoanele conexe apropiatilor.
Totusi, relatiile pe acest site nu se realizeaza la intamplare. Ca sa poti adauga in agenda o persoana cu care n-ai interactionat niciodata ai nevoie de cel putin o recomandare. Fie ca esti “prezentat” virtual de catre un cunoscut comun, fie printr-o “scrisoare de intentie” in care iti prezinti background-ul si intentiile.
Printre cele mai vizualizate profiluri de pe LinkedIn este si cel al lui Guy Kawasaki (peste 20 de mii de contacte in agenda). Acesta este managing director al Garage Technology Ventures si editorialist la Entrepreneur Magazine. De asemenea, se numara printre cei 500 din lista Fortune. Pe site-ul sau, Kawasaki sustine ca cei mai multi utilizatori folosesc reteaua pentru “a ajunge la cineva”, pentru a realiza o vanzare, pentru a forma un parteneriat. Sau pentru a obtine un job. Toti isi ating scopurile pentru ca este o retea de business cu peste 8,5 milioane de profesionisti din peste 150 de industrii din lumea intreaga.
Asa se face ca oamenii de HR de la Microsoft si de la Starbucks, de exemplu, acceseaza des retele precum LinkedIn in vederea recrutarii celor mai buni candidati. Se spune ca cei de la Goldman Sachs practic si-au obligat angajatii sa se inregistreze pe site si sa tina legatura astfel cu clientii, dar si cu posibili parteneri de afaceri. Astfel de “intalniri” de afaceri virtuale sunt foarte probabile din moment ce 13 oameni se inscriu in fiecare minut in reteaua LinkedIn.
Prin intermediul acestui site granitele se trec foarte usor, asa ca oricine poate “cunoaste” noi parteneri de afaceri, chiar daca se afla la mii de kilometri distanta. Pe pagina personala a utilizatorilor, acestia sunt anuntati cate conexiuni noi s-au realizat de la ultima logare, din ce arii fac parte noii utilizatori, precum si cati fosti colegi de universitate sau serviciu se afla in retea in acel moment.
In Romania, fenomenul LinkedIn a inceput sa fie cunoscut acum cativa ani. Fie ca primele invitatii au venit din partea partenerilor de afaceri straini sau ca site-ul castigase deja popularitate pe internet, afaceristii de la noi (si nu numai) au inteles rapid utilitatea unui astfel de “grup” social virtual. “Beneficiile statutului de membru al unei comunitati de business virtuale se masoara in fluxul de informatii relevante transmise si primite de membrii acesteia. Faptul ca profilul unei comunitati virtuale este in principal de business functioneaza ca o garantie: “aici nu se bat campii”, spune Gabriela Darie, proprietara firmei Darie Atelier de PR. Darie este doar de curand utilizatoare LinkedIn, spre deosebire de Camelia Badea, Sales Manager Logitech pentru Romania, care s-a inscris in retea in anul 2005.
“Sunt momente in care ai nevoie de o persoana de contact in compania X si nu stii nici macar cine e, sa nu mai vorbim de date de contact”, spune Badea. Si atunci sistemul “I know someone who knows someone who knows someone..” poate functiona minunat, explica ea.
Pe langa faptul ca fiecare utilizator reuseste sa isi imbogateasca agenda de contacte si chiar sa lege parteneriate prin intermediul LinkedIn, fiecare profil completat pe site poate duce la o noua oferta de angajare. Asta pentru ca LinkedIn este printre cele mai noi unelte de recrutare de personal folosite de HR-isti.
Diana Tulbure, brand manager Hochland, este membru LinkedIn de aproape 4 ani. “Prima oara am aflat de aceasta retea de la colegii de master din Budapesta. Imi este utila din doua puncte de vedere: sunt la curent cu schimbarile in cariera fostilor colegi sau cunostinte si au existat multe agentii de recrutare care m-au gasit folosind aceasta retea”, spune brand managerul. Diana Tulbure este si membru al retelei non-business FaceBook. In plus a mai primit invitatii si la alte retele de business (Plaxo, NotchUp), “dar cred ca Linked In este suficienta”.
Nu doar angajatorii si angajatii se bucura de instrumentele de HR pe care le ofera site-ul LinkedIn. Dincolo de aceste functii ale retelei (companii ca Microsoft platesc “abonament” pentru a putea vizualiza cele mai bune profiluri) si oamenii din top management gasesc reteaua foarte utila.
“In acest fel am gasit parteneri si furnizori care in mare parte nu sunt din Bucuresti si prin aceasta retea am stabilit un contact, mai ales ca au fost recomandati de persoane pe care le stiu si in care am incredere”, spune Alin Zainescu, managing partner New Media (compania care detine comunicatedepresa.ro).
Fie ca vrea sa angajeze pe cineva sau ca e in cautare de un nou partener, Zainescu crede ca site-ul “isi face foarte bine treaba”, prin intermediul acestuia gasind la un moment dat persoanele potrivite cu ajutorul carora a reusit sa promoveze anumite evenimente pe care compania sa le organiza.
Dar inainte ca LinkedIn sa domine “piata” retelelor virtuale de business, primul site care a incercat socializarea in scop profesional a fost Ryze.com. Acesta s-a lansat in anul 2002 special pentru a-i ajuta sa relationeze pe tinerii antreprenori. Desi este prima retea de acest gen, site-ul are doar 250 de mii de membri din 200 de tari.
Cresterea popularitatii unora dintre numeroasele retele de gen si scaderea numarului de utilizatori a altor retele au legatura nu doar cu categoriile (de varsta sau sociale) carora se adreseaza, ci si cu posibilitatea acestora de a atrage investitori. LinkedIn a primit pana acum 4,7 milioane de dolari din partea Sequoia Capital, pe cand Friendster a primit 13 milioane din partea unui alt fond de investitii. Cei de la Ryze, pima retea sociala de business, au decis ca site-ul este destul de profitabil incat sa nu se simta nevoia unei investitii externe.
Popularitatea unora dintre serviciile virtuale axate pe socializare se datoreaza si faptului ca programele se pot adapta in functie de nevoile utilizatorilor.
Spre exemplu, Plaxo se doreste a fi o adresa de contacte online fondata de compania Napster (cea care a lansat pe piata serviciul file sharing pe internet). In 2006, avea 15 milioane de utilizatori. Plaxo ofera actualizarea automata a informatiilor de contact. Utilizatorii si persoanele din agendele acestora isi stocheaza datele pe serverele Plaxo astfel incat, daca se schimba vreo informatie, toti cei relationati sa poata vedea. Acest program functioneaza inclusiv cu Outlook Express, Mozilla, Thunderbird, dar si cu Adress Book-ul de la Mac OS X.
Din august anul trecut, Plaxo a anuntat si lansarea unei retele online numita Plaxo Pulse, tot pentru a mai bifa cateva dintre “nevoile” virtuale ale utilizatorilor. Programul include informatii personale cum ar fi bloguri si fotografii, dar si date strict legate de viata profesionala, cum ar fi adresa de contact de la birou sau domeniul de activitate si numele companiei din care face parte utilizatorul. Este decizia fiecarui utilizator daca vrea sa faca vizibila doar informatia personala sau si pe cea de business.
Diana Blinda, managing partner al Hansen Grup, firma care reprezinta in Romania branduri straine de mobilier de birou cum ar fi Della Rovere sau Boss Design, este atat membra Plaxo Pulse, cat si LinkedIn.
“Cred ca LinkedIn e o mare inventie! Ca antreprenor, mi-e foarte util pentru ca pot intra in contact cu potentiali clienti sau parteneri. Am folosit LinkedIn pentru a primi recomandari de la clienti si la randul meu am scris recomandari pentru partenerii de afaceri de care am fost multumita”, spune Blinda.
Cu toate ca se adreseaza tot oamenilor de afaceri, site-ul Dopplr lansat in decembrie anul trecut este ceva mai neobisnuit. Dan Gillmor, cel care a lansat noua retea sociala virtuala, s-a gandit in special la cei care calatoresc foarte des, mai ales in interes de serviciu. Practic, utilizatorii acestei retele virtuale nu mai au timp sa relationeze decat in timpul calatoriilor. Discutiile si activitatea de baza de pe site tot la calatorii se reduc. Iar “prieteniile” de pe Dopplr ii ajuta pe cei prinsi mereu intre doua zboruri sa socializeze si chiar sa planuiasca un “travel meeting” in timpul unei alte calatorii.
Membrii Dopplr sunt persoane destul de cunoscute care au legaturi mai mult sau mai putin stranse cu domeniul afacerilor online. Cum functioneaza – te inscrii, dupa care impartasesti planurile tale de calatorie pe site. Poti, in felul acesta, lua contact cu o serie de persoane care au vizitat deja acea destinatie sau care urmeaza sa o viziteze. In sectiunea Fellow Travelers ii adaugi pe cei al caror traseu vrei sa-l urmaresti. Jimmy Wales (Wikipedia) a declarat recent pentru Times Sunday Magazine ca Dopplr este “site-ul non-wiki preferat. Postezi programul tau de calatorii si faci conexiunile cu prietenii. Iti permite sa vezi unde se afla fiecare in acel moment. Imi place la nebunie!”.