Fericirea, de la aspiratie la pretentie

Danezii sunt fericiti. Conform unui mega-studiu realizat de Leicester University, Danemarca este tara cea mai fericita de pe planeta. Englezii sunt tristi, abia pe locul 41, cu mult in urma irlandezilor (locul 11), a americanilor (23) sau chiar a nemtilor, care se afla pe 35. Noi suntem pe locul 120.

“Problema fericirii” e peste tot, la fiecare colt de strada, in mass-media, scoli, pe internet. Postul de televiziune BBC a difuzat o serie in sase parti numita “Formula Fericirii”. Cursuri de psihologie pozitiva au fost introduse in scoli, cercetatorii se iau la intrecere in studii despre fericire, iar ziarele si revistele nu mai contenesc sa scrie despre acest fenomen.
Intrebarile in ceea ce priveste “stiinta fericirii” plutesc in aer fara un raspuns cert. Deocamdata…Cum poate fi obtinuta fericirea? Chiar poti invata cum sa fii fericit? Oare danezii au solutia? Si daca o au, de ce o au tocmai ei, cei care s-au nascut si traiesc in tinutul deprimatului Hamlet?
“Ideea e sa te distrezi si sa te bucuri de viata”, explica un om de afaceri danez, acum la pensie. Ajuta probabil si faptul ca sistemul danez este foarte bine pus la punct, ca “exista un echilibru stabil intre munca si viata, oamenii sunt cu picioarele pe pamant si chiar daca esti un om de afaceri de succes, conduci un Mini”, explica acelasi danez, de la umbra casei sale de vacanta de langa Copenhaga.
Vanatoarea dupa sentimentul suprem reflecta enigmele grecilor antici, care obisnuiau sa mediteze: “Stim ce simtim cand suntem fericiti, dar cum provocam aceasta simtire?”. De-a lungul istoriei, multe civilizatii au incercat sa descopere misterul. Americanii au pus “dreptul la fericire” chiar si in Declaratia de Independenta, cu toate ca au si acum remuscari ca au promis imposibilul.
Cat despre carti, au aparut ca ciupercile dupa ploaie. Zeci de volume cu sfaturi “cum sa atingi senzatia suprema” au invadat librariile. Chiar si Universitatea Erasmus din Rotterdam vine cu propriul “manual de folosire” – “Jurnalul Fericirii, Studii”. La Barnes & Noble, una dintre librariile de top din SUA, la loc de cinste in topul vanzarilor se afla “Stumbling on Happiness” (de profesorul de la Harvard, Daniel Gilbert) si “The Happiness Hypothesis” (de Jonathan Haidt, profesor si el, de la Universitatea din Virginia). Sa nu uitam nici de “Istoria Fericirii”, o carte intelectual-eleganta scrisa de istoricul Darrin McMahon.

Ganduri negre despre sentimente albe
Parca o intreaga noua industrie a luat nastere in ultima vreme. Titluri ca “The Pursuit of Happiness”, “The Secrets of Happiness”, “Stumbling on Happiness” si “The Happiness Hypothesis” au invadat librariile exact la timp pentru vacanta, in ciuda faptului ca nu toate au un final fericit. Dar, chiar si ca lectura de vara, paradoxal, zambetul pare sa fie o treaba destul de serioasa – “inca ma mai intreb daca fericirea pe care o simti cand vezi o tipa tare care trece strada si-ti face cu ochiul e aceeasi cu fericirea pe care o simti cand mananci o inghetata banana-split”, mediteaza Daniel Gilbert in “Stumbling on Happiness”, in timp ce un profesor de la Florida State University sustine ca fericirea se afla undeva intre “Platon si Prozac” si admite ca nu credea ca scrierea unei carti despre fericire avea sa-l faca sa se simta atat de mizerabil – “eram presat de editorul meu, nu mai puteam nici sa dorm nici sa mananc”.
Dar toate aceste studii nu fac altceva decat sa intareasca teama oamenilor ca nu vor atinge fericirea, si asta pentru ca majoritatea cercetatorilor par sa ajunga vesnic la aceeasi concluzie, si anume, ca “noi, ca specie, tindem sa avem o gandire negativa. De aceea au si aparut atatea best-seller-uri care sa ne indrume”.
Dar sa revenim cu picioarele pe pamant, sau, mai degraba pe planeta, acolo unde oamenii de stiinta se joaca entuziasmati cu noul subiect de studiu la moda, fericirea. Intr-un alt top, realizat de New Economics Foundation, Romania se situeaza pe locul 120 din 178, cu un loc mai jos fata de Suedia si cu putin mai fericita decat Ungaria. Motivul nefericirii romanilor? In mare parte banii, sau, mai exact, lipsa lor. New Economics Foundation ia in calcul speranta medie de viata, produsul intern brut, satisfactia personala si gradul de distrugere a mediului inconjurator. Daca speranta medie de viata si produsul intern brut au metode deja clare si bine cunoscute de calcul, nu la fel stau lucrurile in ceea ce priveste satisfactia personala, despre care isi dau cu parerea intervievatii. Iar romanii au fost clari si concisi – nu sunt fericiti pentru ca nu au bani. Oare concluzia care reiese de aici e ca pana la urma tot banii sunt cei care aduc fericirea?

Scuba-diving si fericirea
Dupa parerea lui Bogdan Putinica, CEO IP Devel (care tocmai si-a vandut o parte din companie pentru cateva milioane de euro), “banii nu aduc fericirea, dar te ajuta sa iti implinesti visele, atunci cand ele costa mai mult decat media”. Pentru el, una dintre cele mai placute activitati este sa calatoreasca in zone cat mai indepartate si mai diferite (Africa, Asia, China), unde face scuba-diving, “un sport nu tocmai ieftin”. “Toate astea costa. As putea trai si fara ele, dar simt ca este un trade-off intre viata foarte intensa de la birou si viata personala. Cum spun americanii, work hard, play hard…”.
Cat despre viata personala versus cea profesionala si de unde vine fericirea mai mare, Putinica spune ca amandoua sunt pline de impliniri, dar, ca intensitate si implicare sentimentala, “intotdeauna viata personala va avea intaietate”. Asadar, conchide el, “poti trai fericit si fara bani, daca ai o viata personala implinita”.
Pentru Bogdan Dumitrescu, manager Iteltechnik, firma de supraveghere si alarmare, fericirea vine musai din cariera si mai putin din viata personala. El este unul dintre cei 68% dintre romani care cred ca cei mai fericiti oameni sunt cei care lucreaza pentru ei insisi. Sondajul a fost realizat de Neogen pe un esantion de 7.200 de persoane. Pentru Dumitrescu, “fericirea este o stare de liniste”, iar linistea poate fi obtinuta abia dupa ce se detaseaza financiar de parinti. Tot de acest sentiment leaga si ideea de pasiune – “este foarte important sa faci ceea ce te pasioneaza”, spune Dumitrescu.
“Singura mea nemultumire este ca ziua are doar 24 de ore si de multe ori ajung sa neglijez alte aspecte ale vietii mele, care ar putea fi importante. Dar fericirea vine din pasiune si dedicatie. Daca vrei sa-ti atingi un scop trebuie sa te dedici suta la suta acelui scop. Dar si cand ajungi unde ti-ai propus, fericirea este suprema”, sustine managerul Iteltechnik. Ceea ce il motiveaza ramane insa faptul ca “o afacere proprie presupune o interdependenta intre munca si rezultate. Cu cat muncesti mai mult, cu atat ai mai multe satisfactii. E drept ca nici nu te da nimeni afara daca decizi sa lenevesti toata ziua, dar simti consecintele pe propria piele”, explica el. In concluzie, da, e fericit, pentru ca “mi-am putut cladi ceva al meu, pentru ca pot face ceea ce vreau, cand vreau si mai ales pentru ca totul depinde doar de mine acum”.
Dar, oare numai banii obtinuti cu truda aduc fericirea? Se pare ca da, daca e sa luam in considerare cele cateva povesti triste care au umplut ziarele si i-au avut ca personaje principale pe castigatorii la loto.
Cati nu au visat macar o data sa castige lozul cel mare si cati nu s-au gandit ca asta le-ar rezolva toate problemele? Lucrurile nu stau chiar asa, insa. Si asta pentru ca majoritatea norocosilor nu sunt obisnuiti sa manevreze o suma atat de mare de bani, sunt oameni simpli, din cartiere mai mult sau mai putin sarace, cu prieteni la fel de simpli si grija zilei de maine. Psihologii care au analizat acest fenomen sunt de parere ca milioanele de dolari nu sunt solutia tuturor problemelor, ci sursa unui stres imens si implicit, crearea unor probleme noi si grave – “X a castigat impreuna cu alti 12 colegi de serviciu (masinisti) un jackpot de 295 de milioane de dolari. A renuntat la job, si-a cumparat o vila frumoasa, o masina de lux. Dar, odata ajuns in cartierul celor bogati, a descoperit ca nu are nimic in comun cu acestia, ca se simte singur si ca familia sa este marginalizata. E fericit? Nu”, explica Thomas Windle, psiholog.
Iar cazul lui nu este unul singular. “Am invatat ca bogatia poate sa-ti distruga viata”, scrie jurnalistul american George Clayton in articolul sau “Lottery bad luck”.
“Am vazut un cuplu care a castigat 700.000 de dolari pe care i-a cheltuit intr-o saptamana. Dupa care au divortat. Si asta nu e cea mai ingrozitoare poveste. Stiu despre familii care in urma imbogatirii peste noapte s-au ales cu copii drogati sau chiar abandonati pe strazi, asta daca nu s-au sinucis parintii…”, povesteste Clayton.

Concluzie?
“In ultimii ani, fericirea a devenit subiect de studiu pentru economisti si sociologi, nu mai este doar tema filosofilor sau a poetilor”, spune Alain de Botton, autorul cartii “Architecture of Happiness”, si asta pentru ca, desi nivelul de trai a crescut, nu a crescut si “nivelul de veselie” odata cu el. Cercetatorul sustine ca obsesia fericirii este un fel de “boala moderna”. “Oamenii au cam tot ce le trebuie acum – case, masini, vacante. Singura lor grija a ramas intrebarea daca sunt fericiti sau nu”, spune De Botton. Raspunsul – greu de gasit, mai ales in conditiile in care cei saraci uita intrebarea, iar cei bogati si-o pun prea des.
Daca acum cateva zeci de ani oamenii doar indrazneau sa tinda spre fericire, astazi o pretind ca si cum li s-ar cuveni fara drept de apel.
Sa fie asta doar o meteahna a civilizatiei sau o consecinta a faptului ca dupa ce scapa de grijile zilnice (vezi casa, masina, vacante), oamenii au suficient de mult timp liber sa filozofeze pe teme platoniene? Oricare ar fi raspunsul, studiile, cercetarile si sondajele realizate in ultimul timp nu fac altceva decat sa grabeasca vanatoarea dupa absolut.
Aici se afla, de fapt, si paradoxul. Cu cat cineva se concentreaza mai mult sa fie vesel, cu atat isi face mai multe griji ca nu este si astfel, sansele ca respectivul sa zambeasca tind spre zero. Conceptul demonstrat si propovaduit de Simon Blackburn, profesor de filosofie la Cambridge, poarta numele de paradox al hedonismului.

Ce-i face pe oameni fericiti:
In urma unui studiu s-a ajuns la concluzia ca in topul ierarhiei se afla sexul. Urmeaza prietenii, apoi privitul la televizor. Pe locul patru in lista activitatilor aducatoare de fericire este ingrijitul copiilor.

Link-uri folositoare:

www.authentichappiness.sas.upenn.edu (aici va puteti masura gradul de fericire cu Authentic Happiness Inventory, un test realizat de Positive Psychology Center de la Universitatea din Pennsylvania)

www.sohp.com (site-ul oficial al asociatiei Secret Society of Happy People. Aici puteti afla ca exista 31 de tipuri de fericire)

http://www1.eur.nl/fsw/happiness/ (World Database of Happiness, locul unde veti gasi studii, sondaje si cercetari minutioase realizate pe diferite zone geografice din lume)

Stil de viață /TENDINTE