Cultură /MODA
Fast trend
Vanzarile de sute de milioane de euro si milioanele de clienti din toata lumea nu mai sunt suficiente pentru companiile de fast fashion. Noua tinta? Statutul de trend setter. Sediul Stefanel din Ponte di Piave. Nimeni nu trece de intrare fara acreditare
Vanzarile de sute de milioane de euro si milioanele de clienti din toata lumea nu mai sunt suficiente pentru companiile de fast fashion. Noua tinta? Statutul de trend setter.
Sediul Stefanel din Ponte di Piave. Nimeni nu trece de intrare fara acreditare. Paznicul, un italian volubil, se asigura ca indeplinesc formalitatile, dupa care dirijeaza invitatii spre cladirea unde urma sa aiba loc evenimentul. Parcarea plina ochi de masini minuscule, fashion, ofera un indiciu despre ce urmeaza sa se intample. In anticamera salii de spectacol forfotesc tinere in colanti, rochii largi si cu genti imense pe umar, care susotesc aprins despre cel mai nou model de pulover sau pantof. Un amestec de pasionati de moda, presa si cumparatori importanti se pregateste pentru prezentarea colectiei Stefanel toamna-iarna 2007-2008.
In discursul care a precedat show-ul, Giuseppe Stefanel, presedintele si directorul general al grupului, a anuntat o schimbare de macaz: tintirea unui segment medium-high prin produse fashion care sa dea tonul tendintelor.
Strategia urmeaza sa fie implementata printr-o reteta deja consacrata pe piata: o campanie publicitara realizata de un fotograf de faima mondiala – in acest caz Mario Testino, un top model – Gisele Bundchen si un art director la fel de faimos – Stephen Gan. Iar investitiile sunt de 10 milioane de euro in 2007, conform presei italiene. Stefanel, ca si celelalte companii de fast fashion (care creeaza haine la moda la preturi accesibile cu modele care se schimba des), va concura cu marii creatori, precum Marc Jacobs, Galliano sau Armani, considerati (inca) adevaratii trend setteri.
Cu toate acestea, in ceea ce priveste moda strazii, branduri accesibile precum H&M, Zara, Mango sau Top Shop au dat tonul in ultimii ani. Acestea preiau tendintele de pe marile podiumuri si le reinterpreteaza pentru a crea haine de strada fashion.
Grupurile au ajuns sa lanseze colectii in acelasi ritm cu marile case, iar hainele din magazin se schimba chiar si in fiecare saptamana datorita unui sistem de productie si distributie bine pus la punct.
Zara de exemplu a conceput un model de afaceri integrat, care presupune ca intregul proces, de la design si productie la vanzare, sa fie realizat in-house. Peste 50% din produsele Inditex, grupul care detine brandul Zara, sunt realizate in fabricile proprii din Spania, Portugalia si Maroc. Imperiul de 13 miliarde de euro, care are peste 50.000 de angajati, a deschis un magazin nou in fiecare zi a anului 2004, avand in prezent 2.200 de unitati in peste 56 de tari.
Succesul vanzarilor companiilor fast fashion s-a datorat si unei schimbari de atitudine a consumatorilor. Astfel, cei care inainte achizitionau exclusiv haine de la marile branduri accepta acum ca nu mai este “un faux pas” sa combini o fusta Prada cu o bluza de la H&M sau Zara.
Dominatia companiilor de fast fashion in ceea ce priveste moda strazii a starnit controverse, acestea fiind acuzate ca adesea copiaza modelele prezentate pe marile podiumuri. Iar ca raspuns, companiile de fast fashion au angajat designeri proprii. Top Shop, retailerul britanic de fashion, sponsorizeaza tinerii designeri si ii incurajeaza sa isi vanda marfa in magazinele sale, iar H&M a facut “un pact cu dusmanul”, adica a lansat colectii in colaborare cu designeri precum Karl Lagerfeld, Stella McCartney sau Vicktor&Rolf.
De exemplu colectia Stella McCartney pentru H&M a fost prezenta in peste 22 de tari, in 400 dintre cele peste 1.100 de magazine pe care le detine lantul. Iar la fiecare lansare, la intrarea in magazinele retailerului suedez se formau cozi imense cu cateva ore inainte de deschidere si intregul perimetru era inconjurat de masini de politie si ambulante.
In Anglia, Marks and Spencer a oferit spre vanzare costume de 199 de lire sterline (293 de euro) create de Timothy Everest, unul dintre cei mai renumiti creatori londonezi, si pantofi ce poarta semnatura lui Oliver Sweeney la doar 49,50 de lire sterline (73 de euro), adica un sfert din pretul la care se vinde aceeasi pereche, doar o idee mai bine finisata, in magazinele ce apartin creatorului. Giuseppe Stefanel a declarat ca ia in considerare astfel de colaborari si in ceea ce priveste casa italiana, fara sa ofere detalii suplimentare despre planuri.
Moda colaborarii cu mari creatori a trecut si oceanul, iar in Statele Unite, Target, lant de magazine specializat in discounturi, a realizat o colectie de incaltaminte din piele intoarsa creata de Isaac Mizrahi, la doar 34,99 dolari (28,86 de euro) perechea.
Fast fashion made in Italy
Pentru sezonul de toamna-iarna 2007-2008, Stefanel propune un look al contrastelor, realizat din juxtapuneri de textile. Punctul de plecare este filmul “Victor, Victoria” cu Julie Andrews in rolul principal, care a inspirat haine masculine accesorizate cu detalii feminine. Designerii italieni au reinterpretat uniforma militara cu ajutorul materialelor sofisticate croite original. O alta sursa de inspiratie a fost Veruschka (un fotomodel german faimos in anii ’60, considerata un fashion icon), care a dat nastere unui look grunge cu accente folk si retro vintage.
Materialele au variat de la stofe cu imprimeuri stil oxford aplicate pe haine, pantaloni, fuste sau rochii, la mohair folosit ca detaliu, catifea, lana, bumbac si matase. Iar culorile au evoluat de la verde kaki si maro, la tonuri pastelate de roz si mov, la gri si negru. Influenta filmului “Victor, Victoria” s-a resimtit si in ceea ce priveste colectia masculina, prin genti si curele in culori precum albastru puternic, aramiu, galben sau rosu. In noua colectie, designerii de la Stefanel au accesorizat un costum sobru, negru cu o curea rosie si au spart monotonia unei vestimentatii in gri complet prin accente de galben sau albastru.
Show-ul Stefanel, desi nu face parte din marile saptamani ale modei de la Paris, Londra sau Milano, a avut suficiente elemente pentru a fi confundat cu unul dintre aceste evenimente: sute de spectatori, fashion editori de la publicatii care dau tonul, organizare si haine in tendinte.
Cultură /MODA
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
