Doua premii pe Croazeta

Exista cateva momente care-i provoaca unui critic de film o satisfactie pura. Pentru mine, sunt cele in care o productie romaneasca este aplaudata la scena deschisa, la cel mai mare festival de film din Europa. S-a intamplat o data anul trecut cu Moartea domnului Lazarescu. Anul acesta, chiar de doua ori: la proiectiile filmelor Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii, de Catalin Mitulescu, aflat in sectiunea “Un Certain Regard”, si la cea a lui “A fost sau n-a fost”, pelicula lui Cornel Porumboiu, difuzata in “Quinzaine des Realisateurs”.

Ambele sunt debuturi ale unor regizori tineri, premiati anterior la Cannes pentru scurtmetrajele lor. Ambele au ca punct nodal revolutia. Dar, dincolo de aceasta, ele nu puteau fi mai diferite.

Filmul lui Mitulescu este ambitios si beneficiaza de buget important – 1,5 milioane de euro – dar si de protectoratul a doi mari regizori – Martin Scorsese si Wim Wenders – care apar pe generic in calitate de producatori executivi. Mitulescu a spus aici in interviuri ca a facut filmul dintr-o nevoie de-a privi in urma fara incrancenare, ci cu seninatate. Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii o urmareste pe adolescenta Eva si pe fratele ei de 7 ani, alaturi de parintii, vecinii si prietenii lor, timp de cateva luni inaintea caderii regimului comunist, oferind, spune prestigioasa revista Screen International, “o imagine dureros de exacta si tulburatoare a acelei perioade”. Farsele copilaresti si trezirea sexuala se amesteca cu teroarea politica si cu mizeria vietii cotidiene intr-un film care ar putea face cariera la festivalurile de film din lumea intreaga. Mitulescu, al carui scenariu a castigat anul trecut un premiu la Sundance, a plonjat cu forta in vastele sale rezerve de memorie, asambland o evocare elocventa a unei epoci cara a fost si dureroasa, dar si placuta, cam ca orice copilarie traita la granita istoriei.

Filmul lui Porumboiu urmareste 3 oameni marunti din Vaslui, care dezbat, intr-un talkshow la o amarata de televiziune locala, daca a fost sau nu revolutie la ei in oras. “Nu ma intereseaza istoria cu I mare, ci felul in care individul marunt se pozitioneaza in raport cu ea”, spune regizorul. La proiectia oficiala a lui A fost sau n-a fost a fost un delir: lumea a ras in hohote si a ovationat minute intregi, printre cei mai infocati aplaudaci numarandu-se fratii Dardenne, anul trecut castigatori ai unui Palme D”Or pentru L”Enfant, anul acesta presedintii juriului Camera D”Or.

Toate calitatile pe care regizorul le dovedea in scurtmetrajele sale sunt aici prezente si amplificate: umorul absurd, naturaletea, extraordinarul ochi pentru detaliu, marea sa compasiune si tandrete. Filmul prinde, pe alocuri, contururile unei comedii umane ce aminteste de Eugen Ionescu si e o bijuterie cinematografica dulce-amaruie, care reveleaza un talent comparabil cu cel al lui Milos Forman.

De altfel, “A fost sau n-a fost” a obtinut premiul la “Belle Europa cinema”, pentru cel mai bun film european. Iar Dorotheea Petre a primit primul premiu de interpretare luat vreodata de un actor roman la Cannes, pentru rolul principal din filmul lui Catalin Mitulescu, Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii.

Stil de viață