Cultură /DJ Culture
Dorde. Sau (poate) dor de...
Am zarit Dorde Caffe trecand mai demult prin intersectia Dorobanti cu Stefan cel Mare. In vacarmul lucrarilor din zona (care nu se mai termina) localul mi s-a parut o varianta numai buna de trecut in agenda. De la strada se zarea inauntru un decor cu dichis
Am zarit Dorde Caffe trecand mai demult prin intersectia Dorobanti cu Stefan cel Mare. In vacarmul lucrarilor din zona (care nu se mai termina) localul mi s-a parut o varianta numai buna de trecut in agenda. De la strada se zarea inauntru un decor cu dichis. Parea o atmosfera cozy, asa ca am stiut de la inceput ca o sa vina momentul sa ii trec pragul.
Nu banuiam ca asta avea sa se intample intr-o zi pe care o incepusem mult prea devreme – cu treburi in zona. Era atat de devreme, incat am fost primii clienti ai zilei. Normal, de-abia daca trecusera cateva minute peste ora 9.
Dorde Caffe mi-a inspirat din clipa in care am pasit inauntru un joc intre lumini si umbre, un joc de tonuri si de contraste: un joc la nivel vizual.
Desi poti avea senzatia ca ai ghicit tema localului dintr-o privire, odata asezat la una dintre mese constati ca mai ai multe de observat.
Dar sa incep cu inceputul, adica prin descrierea trasaturilor locului la nivel de decor. Prima incapere este una foarte luminoasa.
Asta se datoreaza numeroaselor ferestre care dau spre Calea Dorobantilor, dar si tonurilor vanilate in care sunt zugraviti peretii. Mobilierul aflat de o parte si de alta a incaperii cu aspect de culoar larg a fost gandit parca special in tonuri foarte inchise. Se pare ca cel care s-a ocupat de amenajarea spatiului si-a dorit sa aduca minimalismul intr-un decor cozy.
Iar mesele negre si scaunele cu spatare arcuite din impletituri adanceau aceasta impresie.
Daca langa fereastra mesele au cate patru scaune, la perete ecuatia se schimba, fiecare masa beneficiind de o “firida” proprie – un intrand in perete unde se afla montata o canapea care pastreaza aceleasi motive. Dar parca (indiferent de tonurile inchise) ofera senzatia de confortabil si intim. Sau cum ar spune americanii – cozy.
Decorul este accentuat prin cateva pete de culoare, asa cum ar fi bambusii verzi aflati pe fiecare masa sau candelabrele multicolore din sticla.
Un plus de culoare adauga si draperiile in tonuri rosiatice care marginesc ferestrele Pe peretele din stanga tot o draperie imi fura privirea. Aveam sa descopar dincolo de faldurile ei o alta incapere.
Un salon in care lumina de-afara aproape ca nu ajungea deloc si care pastra, prin “atitudine”, elemente din salonul de alaturi. Minimalismul mi s-a parut mult mai pregnant, insa. La fel si senzatia ca am nimerit in sala unui restaurant. Insa arcadele peretilor si draperia groasa ma duceau mult mai departe, inspirand scena unui teatru.
Si pentru ca veni vorba despre restaurante trebuie sa va spun ca am fost surprinsa de meniul Dorde.
Ma asteptam sa fie valorizate in primele pagini cafelele locului. Insa aici se prepara si micul dejun sau pranzul complet (cu salate, supe, preparate de pui sau peste).
Desigur ca am gasit si cafelele – de la cele simple la cele alcoolizate, ciocolate calde (albe sau negre) si cateva cocteiluri de cafea “inghetate”.
Am ales dintre ele frappe-ul casei – Dorde (12 ron).
A venit intr-un pahar pictat cu crema de ciocolata si multa frisca. Era destul de consistent incat sa nu poti sa strici, fara truda, “arta” din paharul inalt. Arta am gasit expusa si pe peretii localului.
Erau fotografii artistice in tonuri sepia sau alb-negru reprezentand portrete sau peisaje. Am aflat mult mai tarziu ca purtau semnatura artistului Aurel Mihailopol. Asa cum aveam sa aflu ca Dorde nu e doar o cafenea, ci un loc de intalnire (si de performare) al artistilor… cu Dor de arta.
Dorde Caffe
Calea Dorobantilor colt cu Stefan cel Mare
Tel: 0722 405 829
Cultură /DJ Culture
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția