Doi bancheri au lansat o platformă locală de rezervări, o alternativă la Booking și Airbnb, unde listează doar cazări și restaurante din satele din România. "Nu căutăm senzații tari, ci oameni care sunt un exemplu că îți poți face un rost și la sat prin muncă și omenie"

Airbnb și Booking sunt companii care au revoluționat modul în care călătorim astăzi, sunt giganți care au schimbat din temelii industria turismului, fiecare în felul său. Totuși, acest domeniu nu este static, ba din contră, este într-o perpetuă reinventare, iar poate cel mai concludent exemplu a fost oferit de pandemia de COVID-19, care i-a determinat pe călătorii de cursă lungă să se uite în propria „ogradă“, mai exact să se orienteze către destinații apropiate de casă. În acest context au apărut platforme de rezervări locale, care aduc în prim-plan cazări, locuri de luat masa sau experiențe autohtone. Un astfel de exemplu, poate cel mai recent, este Localm.

„Lucrăm la această platformă de doi ani. Atunci am înregistrat logoul și marca la OSIM. Dar cu adevarăt, munca noastră a demarat acum câteva săptămâni, odată cu introducerea primelor proprietăți“, spune Andreea Chiva, fondatorul proiectului Localm alături de soțul său.

Cei doi antreprenori s-au născut și au crescut la sat. Au plecat ulterior la școli și au început să muncească la oraș, dar se întorc la sat cât de des pot, foarte des în perioada aceasta. Amândoi lucrează în domeniul bancar, sunt corporatiști de când au terminat facultatea după cum spun chiar ei. Iar acum, cei doi bancheri își încearcă norocul în antreprenoriat cu platforma de rezervări Localm. „Suntem o platformă de rezervări pentru odihnă, bucate și obiceiuri“, spun cei doi. Practic, fac legătura între gazde strict de la sat și călători care doresc să încerce un altfel de turism. Mai exact, Localm îi oferă călătorului variante și posibilitatea de a-și construi singur pachetul, mai exact călătoria, așa cum își dorește: unde doarme, unde mănâncă și ce activități vrea să încerce. „Alegi, rezervi, pleci, îți desenezi singur tabloul călătoriei tale. Noi căutăm și apoi recomandăm pensule, vopsele și pânză de calitate.“

Este un serviciu, spun Andreea Chiva și soțul său, în care îți organizezi zile sau săptămâni la sat și prin care poți intra în contact cu locuri și oameni pe lângă care altfel doar treci.

Cum a început totul? Cu bucuria deloc ieșită din comun a oricărui tânăr căruia îi place să călătorească.

„În plus, am renovat casa bunicilor la țară și vedem cât de bine se simt oamenii care vin în vizită.“ Ideea de business, de fapt, le-a venit în momentul în care au ajuns într-o seară, absolut întâmplător, într-un sat din ținutul Pădurenilor, județul Hunedoara.

„Nu aveam copii la acel moment, nu îi cunoșteam pe oamenii aceia, doar voiam să cumpărăm ceva de la ei. Erau în vârstă, păreau serioși, și cum se făcuse târziu,

ne-au propus să rămânem peste noapte.“ În 3-4 ore le-au povestit vizitatorilor toată viața, au mâncat, s-au uitat la un meci de fotbal împreună și au vizitat toate „obiectivele turistice“ din curte. Este vorba de un vagon rusesc din al Doilea Război Mondial devenit adăpost pentru capre, de chiar caprele care pleacă dimineața pe dealuri și se întorc fie mai puține (din cauza lupilor), fie mușcate de o viperă (dar se pare că nu este atât de grav, cel puțin nu pentru capre), de groapa creată de un meteorit pe dealul vecin, groapă care acum 100 de ani s-a umplut cu apă și, la o inundație, a contaminat apa din sat, iar oamenii au început să moară fără să înțeleagă care este motivul.

„Domnul făcea șindrilă și ne-a arătat în detaliu procesul de producție, ne-a vorbit de bisericile pe care le-a acoperit. În final, părea sincer fericit că are cui să arate gospodăria și viața lui.“ A fost o experiență de câteva ore, dar care îți rămâne extraordinar de bine în minte. „Și am realizat că ne amintim de locuri, dar în primul rând ne amintim oamenii și poveștile lor.“

Andreea Chiva și soțul său sunt de părere că vizitatorii influențează prin ceea ce aleg ce se întâmplă în satele în care merg. Dacă aleg să doarmă în case tradiționale, oamenii vor construi sau amenaja case tradiționale. „Și la sat concurența este la fel de aprinsă ca în corporații, doar că are alte forme. Iar oamenii se adaptează și tendințele circulă, ca și la oraș, cu o viteză incredibilă.“ Un exemplu este fenomenul ciubar, toată lumea vrea, toate gazdele oferă sau sunt în curs să îl instaleze.

Momentan, pe platforma Localm sunt listate 150 de proiecte, dar procesul a pornit abia de Crăciunul anului 2020. Ținta ar fi ca până la final de 2021 pe site să fie 1.200 de spații de cazare, locuri de luat masa și experiențe.

Localm nu este primul proiect de acest gen, Epic Visits sau Travlocals fiind alte exemple de platforme menite să aducă în prim-plan businessuri locale din turism și să dezvolte astfel acest sector dominat de mici antreprenori. „Promovăm mai puțin turismul și mai mult omenia și legăturile sociale. Te simți apropiat de omul în a cărui casă dormi, cu care stai la masă și care are grijă de copilul tău arătându-i meșteșuguri strămoșești sau chiar și treburi gospodărești simple, dar atât de îndepărtate de ceea ce știm noi, cei de la oraș, precum strânsul fânului, culesul merelor, chiar și îngrijirea animalelor“, spun cei doi.

Să ai un chef care gătește în fața ta poate fi o experiență inedită, dar la fel poate fi să stai la masă cu „cheful“, având în față o ciorbă de dovleac (eventual adus de tine din grădină) dreasă cu lapte bătut. Și dacă simți nevoia unui ardei iute, să te duci să îl cauți în grădină. „Iar acea ciorbă nu o vei întâlni vreodată într-un restaurant și nici măcar în satele vecine. Și probabil, din păcate, și rețeta o să dispară, dar asta este o altă poveste.“ În funcție de ce sunt selectați partenerii de pe Localm? Regulile sunt diferite de la un partener la altul.

Spre exemplu, cei doi antreprenori au adăugat pe site o doamnă care postează de trei ori pe zi poze cu mâncarea pe care o gătește. „Chiar pune pasiune în ceea ce face și acesta a fost motivul pentru care am abordat-o.“ Contează locul, contează povestea, utilitatea, interesul pe care cred că îl vor avea călătorii. Și pe cât posibil în perioada aceasta, cei doi antreprenori încearcă să își cunoască gazdele care pot fi (și chiar sunt) fie un om din sat, fie un corporatist care are o casă la țară pe care a reparat-o sau a construit-o.

Până acum, Andreea Chiva și soțul său au căutat partenerii, dar în ultima vreme începe să se contureze și procesul în sens invers. Principala problemă a unor gazde este timpul și uneori lipsa unor abilități tehnice. Dar îi ajută fondatorii Localm.

„În momentul de față și cel puțin în perioada imediat următoare nu percepem o taxă, nici comision procentual și nici un comision anual. Credem că este cinstit să oferim noi primii ceva înainte de a cere. Când și cum lucrurile se vor întoarce (din punct de vedere financiar – n. red.) încă nu știm.“

Turismul românesc are câteva atuuri clare, cred cei doi. Poți să trăiești în tihna unor locuri, să cunoști cu adevărat oameni buni și inimoși și poveștile lor și să nu ai o experiență absolut impersonală și goală. Poți să mănânci bucate sănătoase din ingrediente cu adevărat aduse din grădină pe masă, să înveți sau să faci lucruri complet diferite de cele din mod normal. Nu este nici mai scump decât turismul clasic.

„Din fericire, călătorii interesați de acest gen de turism respectă satul și oamenii lui.“ De partea cealaltă însă, oamenii de la țară nu realizează cât de interesante și dorite sunt lucrurile pe care le au și pe care le fac. Și unii dintre ei construiesc pentru turiști case cât mai mari și frumoase (mai mari ca a vecinilor) cu termopane tripan, tablă cât mai colorată, în timp ce oamenii care merg la sat vor să vadă lemn, șindrilă, țiglă veche și geamurile acelea mici ca la căsuțele de turtă dulce. „Dar lucrurile se schimbă. Spre exemplu, Alexandra (gazdă de pe platforma Localm – n. red.) gătește cea mai bună ciorbă de os afumat posibilă și îi fac o nedreptate că nu pomenesc și celelalte bucate.“ Ea trăiește din gospodărie și din punctul gastronomic local.

Iulian, altă gazdă, a terminat facultatea, dar s-a întors în satul natal la 40 de kilometri de cel mai apropiat oraș și trăiește din creșterea câtorva animale. Și deși are doar 26 de ani a ridicat într-o vară o casă, în mare parte cu mâinile lui. Și nu orice casă, ci a reparat în stil tradițional o bijuterie de lemn foarte căutată de turiști.

„Silviu și Damian au amenajat, fiecare în mod diferit, un mic sau un mai mare muzeu de obiecte și/ sau artă populară (Muzeul Popa din Târpești – n. red.). Trăiesc la sat și vin turiști din toată lumea să le vadă muzeul sau să doarmă în casele pe care le-au amenajat.“

Mariana Mihuț este un artist (pictură naivă) destul de puțin cunoscut în România – deși trăiește aici -, dar foarte cunoscut în Franța. A crescut într-un sat din Apuseni și acolo a învățat, de la bunicul ei, să picteze. Reproduce, după ani, aceeași lume minusculă, același sat în care a copilărit și care este extrem de apreciat, prin tablourile care îi sunt comandate, în străinătate, spun Andreea Chiva și soțul său.

Tomas și frații lui s-au întors după facultate în satul natal, un sat de 200 de persoane care trăiau, în cea mai mare parte, dintr-o mină de cărbune care s-a închis relativ recent. Ei au deschis întâi un bar și câteva camere de oaspeți, apoi un restaurant – Eibenthal – la care, deși este departe de orice, trebuie să rezervi o masă în weekend. Au amenajat trasee între satele din zonă și au organizat un festival pentru care, tot ei, au sunat la căile ferate din Cehia și au organizat un tren. Un tren de 2.000 de persoane din Praga până într-un sat din Mehedinți.

„Poate nu par povești uimitoare, dar nu căutăm senzații tari, ci oameni care sunt un exemplu că îți poți face un rost și la sat prin muncă și omenie“, conchid fondatorii Localm.

Călătorii