Dobånzile la lei au scazut dramatic. La orizont se contureaza noi reduceri
Dobånzile la lei au scazut dramatic. La orizont se contureaza noi reduceri
Dobånzile la lei sunt jos, sau cel putin mult mai jos decåt s-ar fi putut astepta cineva in urma cu cåteva luni. Sunt destul de jos incåt sa nu mai atraga capitaluri speculative importante. Intrebarea fireasca este unde vor merge in continuare? Dupa ultimele evolutii, se pare ca tot in jos, dar mai incet.
Multi analisti anticipasera o crestere a dobånzilor imediat ce pericolul intrarilor masive de capital va fi trecut, intrucåt la nivelurile actuale acestea stimuleaza presiunile inflationiste.
La cåteva zile dupa liberalizarea accesului nerezedentilor la depozite la termen in lei a devenit evident ca fondurile speculative importante fie au intrat deja in piata, fie s-au concentrat asupra altor piete, cum ar fi cea americana.
Totodata, politica BNR de a utiliza doua dob̴nzi Рcea oficiala de politica monetara, si cea la care opereaza practic in piata Рintre care se mentine un diferential substantial, lasa sa se inteleaga ca banca centrala este pregatita pentru majorari de dob̴nzi, in cazul in care evolutia inflatiei ar cere-o. Pe luna martie insa, inflatia a fost de numai 0,3%, conditie in care cresterea generalizata a preturilor masurata martie 2005 la martie 2004 a fost de 8,7%, continu̴ndu-se astfel procesul de dezinflatie. Unii bancheri spun ca in urmatoarele luni am putea sa vedem din nou dob̴nzi de aproximativ 10% la depozite. P̴na atunci insa am ajuns sa vedem credite pentru nevoi personale acordate la dob̴nzi de 13,5% pe an, in timp ce la cele ipotecare dob̴nzile au cobor̴t chiar la 11,5% pe an.
La ultima licitatie pentru vånzarea de titluri de stat, dobånzile la obligatiunile cu scadenta la cinci au crescut usor, dupa ce doua serii precedente nu fusesera plasate, statul respingånd toate ofertele bancilor. Astfel, nivelul randamentului a fost stabilit la 7,25%, in crestere cu 75 de puncte de baza fata de nivelul anterior.
Mai mult, chiar si la scadentele de sapte sau zece ani, lansate in premiera, dobånzile nu au coboråt sub nivelurile minime deja stabilite.
Pentru scadenta de zece ani, dobånda a fost de 6,75% pe an. Al treilea indiciu de pret pe termen lung, obligatiunile cu scadenta la sapte ani, au fost våndute la un nivel mediu al randamentului de 7% pe an.
Pe piata monetara dobånzile la depozitele pe o zi oscileaza de mai bine de o luna intre 5% si 8% pe an, banda de variatie coborånd in zilele cu lichiditate mare.
Chiar si pentru scadenta de un an banda de variatie a coboråt in ultimele saptamåni, dobånzile oscilånd acum intre 5,9% si 9,8% pe an.
“La ora actuala avem un nivel semioficial al dobÃ¥nzilor de 8% la o luna, dar BNR isi pastreaza rezerve de crestere a dobÃ¥nzii, ceea ce genereaza incertitudine in piata. In ce priveste dobÃ¥nzile la depozite, cred ca vom vedea luna viitoare un nou val de reduceri, astfel incÃ¥t acestea vor ajunge la aproximativ 7%, fata de un nivel mediu de 8%, cÃ¥t este in prezent”, spune Dorin Badea, dealer sef la Bancpost.
El spune ca deja pietele converg spre niveluri din zona euro, iar dobåzile ar trebui sa fie primele care sa se adapteze. Astfel, dobånzile ar trebui sa fie primele care ajung la nivelurile din economiile mature. De altfel si oficialii bancii centrale au afirmat recent ca procesul de scadere a dobånzilor va fi considerat finalizat atunci cånd acestea vor ajunge la nivelul celor din zona euro.
“Inflatia pe martie a coborÃ¥t destul de jos, insa am putea vedea o rabufnire in aprilie, astfel ca nu este momentul cel mai potrivit pentru o noua reducere de dobÃ¥nzi din partea BNR. Daca inflatia va avea o evolutie buna, este probabil ca trendul de scadere a dobÃ¥nzilor sa continue, insa intr-un ritm mai lent. Oricum, nu mai putem spera la cresteri de dobÃ¥nzi. Astfel, la depozitele persoanelor fizice, am putea sa vedem noi scaderi de dobÃ¥nzi, spre un nivel de 7% pe an, sau chiar mai jos”, spune si Aurelian Mihailescu, dealer la Raiffeisen Bank.
Dobånda la care BNR atrage surplusul de lei din piata a coboråt de la 13% pe an la inceputul lui februarie la 9,45% pe an in primele zile ale lui martie. Påna la sfårsitul lunii trecute, banca centrala redusese dobånda la 7,74% pe an, nivel sub care nu a mai coboråt. In prezent, BNR sterilizeaza leii din piata la o dobånda maxima acceptata de 8% pe an.
Pe de alta parte, dobånzile nu vor putea sa coboare sensibil sub nivelul de 7% pe an fara a exercita o influenta notabila asupra deponentilor. Aceasta in conditiile in care BNR a stabilit o tinta de inflatie pentru anul acesta de 7% pe an. Mai mult, banca centrala are in vedere o banda de variatie, astfel incåt inflatia ar putea fi la finalul anului mai mare ori mai mica decåt aceasta tinta. Oricum, un nivel nominal al dobånzilor de 7% pe an ar insemna un randament real apropiat de zero.
In conditiile in care deponentii s-au obisnuit anul trecut cu dobånzi care sa depaseasca inflatia chiar si cu zece puncte, aceasta scadere ar putea sa altereze sensibil apetitul pentru economisire. Deocamdata, datele bancii centrale arata ca in luna februarie populatia a continuat sa-si duca banii la banci, cu tot cu dobånzile mai mici. O reorientare a sumelor economisite spre consum ar insemna totodata o alterare suplimentara a dezechilibrului comercial, care marcheaza deja cresteri importante. liviu.chiru@zf.ro
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
București, ce bine că ești! Cum arată un city break în Capitală la recomandarea Anei Rubeli? „Aș începe cu zona Cotroceni, apoi Icoanei-Ioanid, aș continua pe străzile din jurul bulevardului Dacia, apoi spre Armenească și Cartierul Evreiesc”
Cristina Roșca, După Afaceri Premium: București, ce bine că ești!
