Diner au Champagne
Să bei un pahar de șampanie bună dis-de-dimineață, urmărind cu lentoare bulele care se ridică în șir indian de pe fundul paharului, este unul dintre păcatele preferate din lumea luxului. Iar de la Dom Perignon încoace producătorii de șampanii, prosecco și spumante alimentează constant cu noi soiuri, aceste plăceri vinovate.
Secretul șampaniei Armand du Brignac, una dintre cele mai vechi și recunoscute branduri de șampanie, este că fiecare cuvée conține un “liqueur de dosage” unic, păstrat timp de nouă luni în butoaie de stejar, care oferă siguranța calității fiecărei sticle. În plus sticlele sunt învechite în cramele familiei, considerate unele dintre cele mai adânci din regiunea Champagne. Dom Perignon și-a câștigat însă primul faima, încă de acum peste 100 de ani. Brandul care își trage numele de la călugărul Pierre Perignon este considerat primul “prestige cuvée” din toate timpurile (a fost lansat în 1936 din recolta anului 1921). Astăzi Dom Perignon Jeroboam, faimoasa sticlă de trei litri, este recunoscută drept una dintre cele mai scumpe șampanii din lume, ajungând în România la prețul de aproape 5.000 de euro.
Pe lângă Armand du Brignac, Dom Perignon, Roederer, Taittinger, Krug and Veuve Clicquot, mai există și acele șampanii realizate în ediție (foarte) limitată de către micii producători din Franța la care chiar și un colecționar dedicat ajunge cu greu. Producători francezi ca Moncuit, Vilmart, Giraud și Gimonnet sunt doar câțiva dintre cei care nu fac mai mult de câteva mii de sticle de șampanie anual, acestea ajungând de obicei doar în crame atent selectate.
Deși la început ca și cultură “consumul de șampanie a crescut foarte mult în ultimii ani și în România. Piața de șampanie este de cinci ori mai mare decât cea a vinurilor de Bordeaux și se situează la aproximativ 10 milioane de euro în ultimele 12 luni. Aceasta se referă doar la șampania din regiunea Champagne din Franța”, spune Cristi Preotu, manager Le Manoir.
În rețeaua de magazine Comtesse du Barry pe care o deține, Cristi Preotu a vândut anul acesta aproximativ 4.000 de sticle de șampanie, iar în 2011 cea mai scumpă sticlă a fost un Cristal Jeroboam din 1999, de trei litri, la prețul de 3.500 de euro.
Creșterea vânzărilor a atras și noi investitori pe piață cum este Lerida Internațional care a început încă de anul trecut să promoveze branduri de șampanie.
Cea mai scumpă sticlă de șampanie vândută până acum a fost o sticlă Magnum, care a costat 3.000 de lei iar pentru sărbători compania a păstrat câteva sortimente deosebite “întrucât anii de producție sunt alții decât cei care se găsesc în mod normal pe piață”, spune Bogdan Ciocoveanu, directorul general al Lerida Internațional.
În România nu există încă, din păcate, vinuri spumante de colecție.
“Însă sunt anumiți ani, în care recolta de struguri a fost deosebită, iar acești ani sunt căutați în mod special de cunoscători. Spumantele nu sunt recomandate pentru învechire însă există ediții deosebite (ani cu vin de excepție, ediții aniversare) care se colecționează”, spune Dan Burlacu, expert în degustări de vin.
Cu toate astea, modul în care se produce șampania Dom Perignon a fost împrumutat și în România de către pivnițele Rhein din Azuga care folosesc aceeași metodă tradițională, unde totul se întâmplă manual.
De la turnarea vinului în sticle la etichetare, totul necesită migală și grijă. În jur de 200.000 de sticle de vin spumant ies de la Azuga, în urma unui procedeu care presupune ca sticlele să fie agitate manual și păstrate cel puțin nouă luni într-o cramă cu pereți groși de un metru și jumătate plini de mucegai, semn că mediul este propice vinului.
Nu mai rămâne decât să așteptăm cu interes organizarea unor Diner au Champagne când toată lumea e de obicei invitată să deguste cât mai multe soiuri de șampanie.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
