Supliment editat de Ziarul Financiar

Gastronomie

Din vorba in vorba cu Dinu Malacopol

Unul dintre defectele managerilor romani e placerea de a descoperi apa calda La inceputul secolului trecut, bunicii lui paterni au plecat din zona greceasca din sudul Marii Negre unde se traia prost si au ajuns la Odessa unde se traia bine. Revolutia bolsevica i-a silit sa vina in Romania, la Constanta, unde se traia si mai bine

Unul dintre defectele managerilor romani e placerea de a descoperi apa calda



La inceputul secolului trecut, bunicii lui paterni au plecat din zona greceasca din sudul Marii Negre unde se traia prost si au ajuns la Odessa unde se traia bine. Revolutia bolsevica i-a silit sa vina in Romania, la Constanta, unde se traia si mai bine. Nu s-au mai intors niciodata in locurile natale.


Dinu Malacopol, nepotul acestor emigranti greci, a calatorit si el. Daca bunicii sai au trecut Marea Neagra, Dinu Malacopol a trecut oceanul, din Romania pana in Canada dupa ce a absolvit cu Magna Cum Laude programul MBA din Romania al Universitatii din Ottawa. Asta dupa ce, tot in Romania, isi luase licenta in electronica si telecomunicatii la Politehnica Bucuresti.


Drumul spre tinuturile inghetate ale Canadei nu a fost insa calatoria cea mare pentru ca in ultimii 13 ani a mai trecut si prin Statele Unite unde a urmat o multime de cursuri in telecomunicatii, marketing, management, printre altele la companii precum IBM sau Nortel.


Cu doua diplome universitare, dintre care un MBA, a fost angajat, in 2000, la Bell Nexxia (Bell Canada) direct pe functia de director al Project Management Office. Ce e mai frumos decat sa lucrezi la treizeci si ceva de ani in cadrul unui gigant telecom si sa-i desenezi viitoarele directii de dezvoltare, pe un salariu generos de 90.000 de dolari canadieni pe an?


” Lucrand intr-o organizatie mare, avand o pregatire buna, cariera mergea de la sine, fara mari provocari”, spune Malacopol.


Lipsa de provocari l-a impiedicat sa traiasca prea mult sentimentul ca l-a apucat pe Dumnezeu de un picior.


Dincolo de reusita materiala mai ai nevoie si de impliniri sociale si spirituale, a constatat el. Cum a fost in Canada? Doua ore si jumatate de naveta pe zi care ii manca viata”, week-end-ul ocupat cu aprovizionarea si drumul la spalatorie. Iesiri la bere, vizite la prieteni? Mai putine. ” Din cauza distantelor gigantice, cea mai mare parte a vietii sociale o petreci vorbind la telefon – cat de tin puterile, convorbirile locale fiind incluse in abonamentul telefonic – sau comunicand prin Internet. Stand acolo, am inteles bine ce inseamna Internetul: este un produs al unui stil de viata, al stilului de viata nord-american, in care comunicarea este marcata de distantele geografice uriase”, povesteste Malacopol.


Canada e o tara prietenoasa, dar etniile nu au reusit acel “melting pot”. Italienii isi cultiva rosiile separat, francezii isi traiesc cultura separat, romanii vorbesc intre ei despre urmatorul transport de leustean din patrie. Sa accepti disparitia vietii sociale de dragul banilor si a pozitiei? Dinu Malacopol a considerat ca nu merita. Si s-a intors. La Bucuresti a devenit director executiv la Grivco Telecom, iar dupa cateva luni a intrat in administratie ca secretar de stat la Ministerul Comunicatiilor. “Mi s-a parut interesant sa trec si de cealalta parte a baricadei, adica din zona corporate in cea a reglementarii”, explica Malacopol. Reusita acelei perioade? “Conceperea si promovarea noii legi a audiovizualului de pe pozitiile unui om familiarizat cu industria televiziunii prin cablu”, afirma el.



Un triunghi complet: tehnic-administrativ- business


La sfarsitul lui 2002 a parasit ministerul – “mi s-au parut suficienti doi ani in guvern” – si s-a intors in mediul de business ca director executiv (CEO) Internet& Data la operatorul de comunicatii integrate Astral Telecom, functie pe care o ocupa si acum. Astral Telecom a fost prima companie care a anuntat ca ofera telefonie fixa locala, interurbana si internationala in patru orase, ca alternativa la monopolul RomTelecom.


Venirea la Astral s-a petrecut in ajunul liberalizarii pietei de telefonie fixa, cand pe piata era “foame” de specialisti si cand a avut mai multe oferte.


Intoarcerea in sectorul corporate a insemnat inchiderea unui circuit profesional : tehnic- administrativ- business.


Bucurestean din nastere, se intelege “uneori bine, uneori mai rau” cu cealalta ramura a managementului preponderent, initial, ardeleneasca. In final lucrurile merg bine pentru ca mixt-ul din managementul Astral este echilibrat: “sudicii”, reprezentati de directorul Dinu Malacopol, sunt mai dispusi la “risk taking”, in vreme ce directorii ardeleni sunt mai marcati de cultura lucrului facut bine si cu rabdare, “cultura care a devenit valoare de companie pentru noi”.



Cea mai mare greseala, cea mai mare reusita


Cea mai mare eroare in management este sa angajezi prieteni apropiati drept colaboratori. Adica sa amesteci viata personala cu viata profesionala. Ajungi intr-o situatie de genul “no-win”, din care nu castiga nici o parte si in care pierd toti, Se strica si prietenia, sufera si afacerile, afirma Malacopol. Dar, de obicei, asta se invata pe pielea proprie. A patit-o chiar el, cu mult timp in urma, si de atunci s-a lecuit.


Cea mai mare reusita profesionala in 17 ani? “Decizia ca Astral sa intre in afacerea telefoniei pe platforma IP (Internet Protocol), decizie de care sunt foarte mandru. Am facut o adevarata manie in a explica de ce aceasta alegere a meritat. A fost o decizie strategica pe care am fundamentat-o si pe care am sprijinit-o. Alegerea telefoniei IP ca decizie buna a fost validata si de BERD, care ne-a aprobat un imprumut de 10 milioane de dolari. Ca de obicei, auditul BERD a urmarit deciziile strategice si executia acestor decizii in cadrul Astral, mai ales ca cererea noastra de creditare venea dupa recesiunea din telecom si dintr-o piata neasezata, in formare. Altfel spus noi am garantat acest credit cu potentialul de dezvoltare a afacerii, si nu cu imobile sau alte valori de genul acesta”.



Ce va urma


“Cred ca fiecare dintre noi are, dincolo de gradul de toleranta la risc, si un profil de administratie : unii sunt buni antreprenori, altii sunt buni administratori, altii sunt executanti. Cei care reusesc in afaceri sunt, evident, cei care au sange de antrepenori. De pilda, cei care sunt actionari la Astral (in afara fondului de investitii AIG New Europe Fund) sunt exemple bune de antreprenori: au riscat intr-o industrie in careau intrat multi dar au ramas putini.


Inca nu stiu daca am calitati de antrepenor, dar ma mai gandesc. Ma voi gandi pana in momentul in care voi sti atat de multe incat sa dau consultatii altora, spune, zambind, directorul Astral



Dinu Malacopol apreciaza ca unul dintre defectele managerilor romani este placerea de a “descoperi apa calda”.” In Romania nu se intampla lucruri extraordinare in business. Trebuie sa ne uitam de ce praguri s-au lovit altii din afara in afaceri similare si sa invatam din asta.Cred ca in esenta este vorba de masurarea obiectiva a valorii proprii”, spune el.


Dinu Malacopol nu a concediat des subalterni. “Cei care nu corespund inteleg ca trebuie sa plece singuri. Nu sunt adeptul concedierilor violente pentru ca organizatia este foarte sensibila, in general, la astfel de turbulente”, marturiseste el.

Planuri de investitii


“Luat de val am investit si eu in ceva teren. Dar asta e pe termen lung. Am de gand sa intru in curand pe piata de capital, dar nu neaparat sa cumpar actiuni cotate, ci altele din domenii pe care le inteleg. Am invatat asta de la Warren Buffet, care in timpul cresterii actiunilor hi-tech, inainte de crah, era luat in ras ca ignora acest domeniu. El replica: Nu investesc pentru ca nu inteleg domeniul. Daca investesti in domenii pe care nu le intelegi, e mai mult o loterie”, afirma directorul Dinu Malacopol.
victor@zf.ro

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția