Din vorba in vorba cu... Aura Tatu: Varianta a doua - bani din Second Life
Un pasionat de filme a vandut la Hollywood 6 filmulete realizate in Second Life (o lume virtuala 3D), cu 1 milion de dolari. Aura Tatu (34 de ani) nu a ajuns inca acolo, dar traieste (cu bani reali) din proiecte virtuale.
Absolventa de Filologie, nu a vrut sa fie profesoara, a lucrat in presa unde s-a ocupat de partea administrativa si marketing. In 2003 a infiintat firma Chase Corp alaturi de sora sa, iar din 2007 face numai proiecte virtuale. Pasionata de marketing-ul online, pentru ea provocarea aici, in virtual, e ca nu stii cui te adresezi, cine e in spatele unor avataruri (imaginea cu care apar utilizatorii). Ea a adus prima companie romaneasca in acest mediu, Neogen, si acum cateva luni a lansat Virtual Bucharest, un spatiu foarte vizitat din Second Life, unde a reconstruit Piata Revolutiei.
Criza ii pune piedici, dar ii sfatuieste pe cei creativi sa caute in mediul online oportunitati de a face bani (Second Life are moneda proprie, dar exista un modul de schimb pe site, absolut legal). „Se poate castiga din design, Second Life fiind practic o platforma, un browser care-ti deschide spatii in 3D create de utilizatori. Singura frana a dezvoltarii internetului catre 3D deocamdata, dupa parerea mea, e ca nu te poti muta dintr-un spatiu virtual in altul, asa cum treci de pe o pagina web pe alta. Dar se lucreaza si, cand va fi posibil, eu zic ca va exploda domeniul. E chestie de maximum trei ani”.
Creatiile 3D pot fi imaginare sau imita un spatiu real – Aura Tatu a recreat, de pilda, Piata Revolutiei. „Exista deja un trend in spatiile virtuale, comunitatile au nevoie sa se simta in mediul familiar. Aici se simt acasa, tot scenariul e familiar, vin romani din strainatate, vin straini. E interesant pentru ca poti promova o tara, un oras. Da, toate arata mai bine, desi poti face orice nebunie”. Aura recunoaste ca a „cosmetizat” unele cladiri din spatele Ateneului, iar Centrul Vechi l-a ocolit, pentru a nu face implicit publicitate negativa.
Tot ce e in Second Life e creat de utilizatori. Ca sa construiesti un spatiu cumperi diverse lucruri mici create de altii. „Lucrezi cu un programator pentru scripturi, cu un designer, cu un motor care poate face animatii. Exista o economie virtuala, de fapt pe asta se bazeaza platforma, unii din acesti creatori au reusit deja sa ridice niste branduri in spatiul virtual pe care au copyright in realitate si ei fac economia de acolo sa functioneze”. Tranzactiile zilnice din Second Life depasesc 1.800.000 de dolari americani reali.
„E convenabil pentru cei care au deja un brand si fac 100 euro pe zi, de exemplu, sau altii care lucreaza strict pe proiecte complexe” In 2-3 ani tot ce construim acum va avea o valoare mai mare”, sustine ea. Firma Aurei Tatu, Chase Corp, e singura din Romania si, dupa spusele sale, si din Europa de Est, care e acreditata de Linden Lab (creatorii Second Life) ca service provider, in lume fiind cel mult 100 firme aprobate de ei. Clientii Chase provin in general din strainatate, firma a construit de exemplu o piata italiana, Campo di Fiori din Roma, si un fan club Valentino Rossi.
„Cel mai mare venit il avem de la proiectele mari, care inseamna construirea unui sim, adica nu doar partea de constructie si programare, planificare strategica. Pretul depinde de orele necesare realizarii, in principiu nu este mai scump decat realizarea unui site 2D complex.” Un sim este cea mai mare suprafata pe care o poti cumpara de sine statatoare in virtual, o insula. El costa 1000 de euro, plus aproximativ 300 de euro lunar strict terenul gol si costurile de constructie, mentenanta, securitate.
Proiectele mari stagneaza insa. „Recunosc ca acum criza ne-a afectat un pic, avem unele proiecte pe hold.” Pe de alta parte, criza aduce mai multi oameni in spatiul virtual, din nevoia de distractie ieftina.
Firmele pot face prezentari, utilizatorul poate interactiona cu produsul, o masina poate fi condusa, de exemplu. „Suntem toti constienti ca nu e realitate, dar daca tot simulam prin net, e mai corect sa simulezi in 3 D.”
Poti sa vizitezi orase, poti face cursuri de limbi straine, poti construi ceva, iti testezi talentul. „Sunt oameni care au plecat de la asta si au ajuns sa aiba un business. Ca designer de vestimentatie, de exemplu, e mult mai usor sa le faci aici, te costa putin. Creatori de moda sunt multi in Second Life, dar am un grup de prieteni care s-au apucat de asta si le-a mers foarte bine, pentru ca si-au impartit sarcinile si au pus reclame in locuri cheie. Castigau si dolari in plus, pentru ca mergeau pe preturi sub nivel mediu. Nu s-au imbogatit, dar e un inceput. Iti trebuie timp si rabdare ca sa ajungi sa dezvolti un brand.”
Tatu mai da exemplul creatorilor de skinuri (imagini realizate in programul Photoshop, cu care se schimba infatisarea avatarurilor), care se vand cu 10-15 dolari reali fiecare si sunt foarte cautate. „Oamenii de marketing inteligenti au inteles ca daca vrei sa atingi un om prin online trebuie sa-l iei asa cum vrea el sa fie perceput – daca si-a pus un profil de 20, desi are 60, il iei asa.”
In plus, costurile de publicitate sunt foarte mici fata de realitate. O creatoare de bijuterii care are si in Second Life multe magazine a ajuns intr-un an in Google, de pe pagina 100 la pagina 1. „Chiriile o costa in jur de 25-30 euro saptamanal probabil, dar advertising-ul ar costa-o mult mai mult. Iar produsele primesc vizibilitate mare in 3D, altfel pe un site ar fi doar poze si text”. Si advergame-urile (jocuri care au ca scop promovarea unui produs) au succes. „Am facut cu Coca-Cola o vanatoare de oua de Pasti foarte amuzanta si se castigau premii.” Un alt exemplu pozitiv e cel al Playboy, care i-au cautat pe cei care faceau in mediul virtual produse cu brandul lor si le-au propus un parteneriat.
Aura Tatu a construit Virtual Bucharest pentru a promova orasul inclusiv printre romani. „Trebuie sa incepem sa schimbam si am inceput cu tinerii. Nu cred ca il mai extind, dar am in plan recrearea castelului Bran, daca vor fi bani. Constructiile nu sunt nimic daca nu e si o comunitate de calitate. Pot fi spatii foarte elaborate, dar fara trafic. Noi facem evenimente, concursuri, discutii. O gramada de firme au intrat in Second Life si au iesit spunand ca nu functioneaza, sunt spatii goale. Sunt goale daca nu faci nimic, la fel cum pe niciun site nu vin oameni degeaba. Sunt in jur de 40-50.000 de romani care intra cel putin o data pe luna in Second Life, iar pe Virtual Bucharest e un trafic zilnic de vreo 30.000 (traficul nu arata accesarile, ci se calculeaza dupa numarul de avataruri si timpul petrecut in locatie). „Din 34 de orase recreate in Second Life suntem pe locul 3 ca trafic, doar Torino si Milano sunt inaintea noastra”. Un trafic bun este peste 10.000 la o platforma de genul acesta.
30.000 de euro a fost bugetul pe care l-a alocat la inceput proiectului, dar care nu a fost cheltuit. „Acum va trebui sa mai taiem din el, pentru ca nu mai vin anumite contracte. Sunt costuri de server, securitate si tot ce inseamna programare, design, multe ore de lucru. Eu am lucrat voluntar practic, din septembrie 2008, am oprit tot ce mai lucram pentru strainatate, investind bani, sperand ca brandurile vor imbratisa initiativa. Brandurile ar trebui sa vina si ca useri, sa interactioneze cu oamenii, dar marketing-ul e cu 2-3 ani in urma.”
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
