Din vorba in vorba cu... Adrian Zamfirache: Dincolo de suprafata
Adrian Zamfirache, director tehnic Henkel, Divizia de Adezivi Constructie, este interesat de ce se afla dincolo de suprafata: de fiecare data cand intra intr-o cladire noua ciocane peretele si-l atinge ca sa-si dea seama ce fel de finisaje au fost folosite... defect profesional.
Henkel a intrat pe piata romaneasca a materialelor de constructie in 1997 cu un simplu adeziv pentru gresie si faianta – “pe atunci clientii nu aveau nicio educatie in acest sector”. In anul 2000, a fost infiintat departamentul de consultanta tehnica ce a inceput cu un angajat. Dezvoltarea pietei de constructii a determinat compania sa evolueze si, incepand din 2003, departamentul tehnic a inceput sa se creasca.
“Am venit la Henkel in 2003 pe pozitia de consultant tehnic, iar in acelasi an am fost promovat ca director tehnic. Daca la inceput am fost doar doi oameni in departament, in 2008 numarul a crescut deja la 17,” spune Zamfirache. Inainte de Henkel, directorul tehnic, absolvent al Facultatii de Constructii, a lucrat o perioada pe santier. “Am fost sef de santier timp de 4 ani si asta m-a ajutat foarte mult in jobul actual pentru ca nu poti vorbi de produse de constructie daca n-ai o baza practica.” Ce inseamna de fapt consultanta tehnica? “In primul rand consultanta tehnica se refera la educarea pietei de manopera, cu alte cuvinte incercam sa invatam clientii, prin traininguri, cum sa utilizeze si sa aleaga corect produsele de care au nevoie.” “Cele mai grele decizii pe care trebuie sa le iau zilnic sunt de altfel legate de solicitarile clientilor care vor sa aleaga varianta cea mai ieftina, piata din Romania inca alege pretul in defavoarea calitatii. Si nu este nici indeajuns de matura pentru a realiza nevoia unui profesionist in aplicarea produselor.” O zi de munca pentru Zamfirache incepe dimineata la 8.30 si se termina dupa ora 7 seara. “Sunt zile cand ajung si mai devreme, anul trecut m-am mutat la 20 de kilometri de birou, in afara orasului, si imi calculez timpul astfel incat sa scap de aglomeratie.” Primul lucru pe care directorul tehnic il face dimineata este sa citeasca presa, apoi isi ordoneaza agenda zilei, isi ia casca si merge pe santier sa vada “cum sunt folosite produsele” sau viziteaza fabrica Henkel din Pantelimon. Dar ultimele luni ale anului i-au dat bataie de cap si a fost nevoit sa ramana mai mult la birou, sa puna la punct strategii. Din cauza crizei financiare? “Nu neaparat, eu cred ca divizia de adezivi constructie a Henkel nu va avea foarte mult de suferit de pe urma crizei. Pe piata din Romania cererea de spatii locative e mare, ceea ce inseamna ca noi ca distribuitori de materiale de constructii nu vom fi foarte afectati.” Exista chiar si aspecte pozitive ale recesiunii. “Producatorii mai mici care pana acum au incercat sa impuna pe piata produse ieftine, dar de calitate mai slaba vor avea de suferit. Criza va arata ca cine e cu adevarat bun va ramane in carti.” Cei mai importanti concurenti ai Henkel sunt producatorii locali ca Adeplast sau MGA. In afara de munca sa, Adrian Zamfirache e pasionat de masini, de marca Renault mai exact. “Mi-am dat seama ca imi plac masinile de la varsta de 12 ani cand am luat masina tatalui meu fara ca el sa stie. Prima masina pe care mi-am cumparat-o din banii mei a fost un Renault, la varsta de 21 de ani, iar masina indeplinea pe atunci toate cerintele mele, inca o mai am si nu vreau sa o vand niciodata.” Dar prima masina pe care a avut-o Zamfirache a fost o Dacie veche, neagra, primita cadou de la parintii sai. “Mie imi placea sa merg tare si Dacia nu era o masina care sa tina la viteza, din cauza asta trebuia sa o desfac in fiecare luna, asa am invatat sa umblu sub capota.” In garaj, Adrian Zamfirache are patru modele de Renault din anii ’89-’90, la care se “joaca” de cate ori are ocazia. “Le desfac, le curat, stiu tot ce e sub capota. Insa doar la marca asta de masina imi place sa umblu si ma pricep cel mai bine, consider ca daca iti propui sa faci mai multe nu faci nimic cum trebuie.” Inainte sa ridice capota, directorul tehnic citeste carti de specialitate, ca un inginer adevarat, iar dupa ce le desface si le “aranjeaza”, isi scoate masinile la plimbare, in vizita la parintii sai, in Ploiesti, sau la munte. Anul acesta are planuri de a participa chiar la raliu, pe macadam (drum cu pietris), undeva langa Sibiu, iar visul sau este sa detina o adevarata masina de curse. Cand a fost in Paris, primul obiectiv de pe lista sa de atractii turistice a fost muzeul Renault de pe Champs ElysŽes. “Imi place poporul francez, muzica lui Mireille Mathieu, Edith Piaf si Parisul, m-as intoarce oricand acolo”. Calatoreste destul de des in strainatate atat in interes de afaceri, “imi vizitez clientii si discutam strategii”, cat si in vacanta. A vizitat Europa si cateva tari din Africa, insa “mi-ar placea sa vad New York-ul, mai mult pentru modul de viata de acolo decat pentru arhitectura cladirilor zgarie-nori, desi sunt sigur ca din punct de vedere ingineresc sunt ingenioase. Prefer insa arhitectura veche din perioada renasterii, ce s-a construit in trecut am impresia ca are mai multa valoare decat ce se realizeaza acum”. Pe langa constructii si masini, lui Zamfirache ii mai plac iesirile la munte cu bicicleta, schiul, de preferat in Austria si mancarea italieneasca in restaurantele din Bucuresti. Restaurantele sale preferate sunt Isoletta, La Fattoria si Casa di David, iar daca in timpul mesei asculta muzica veche italiana ca Toto Cutugno sau Celentano, cu atat mai bine. Pentru mancare romaneasca “Jaristea mi se pare un loc deosebit, dar trebuie sa fi intr-o anumita stare de spirit cand mergi acolo”. Pe viitor, la Henkel, “imi doresc sa punem putina ordine pe piata de executie, am reusit sa ne promovam produsele printr-o distributie puternica, iar urmatorul pas este sa contribuim decisiv la piata manoperei din Romania”. “In continuare, calitatea constructiilor si a finisajelor lasa mult de dorit, chiar si in cladirea Henkel finisajele sunt intr-un stadiu care mai poate fi imbunatatit”, incheie Zamfirache, probabil dupa ce a ciocanit cu atentie peretii biroului.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
