Dilema manageriala: "vreun" sau "vre-un"

Intr-una din zilele trecute tocmai ma felicitam ca am reusit sa scap (si de acea data) vie si nevatamata (daca nu punem la socoteala si pagubele provocate de stres) dupa inca o intalnire de gradul zero cu freza, acele, conurile, aspiratoarele si alte instrumente din arsenalul dentistului modern. Cum sabia lui Damocles sau, in acest caz, umbra frezei nu avea sa-mi mai ameninte fiinta circa o saptamana, mi-am ingaduit o plimbare lunga si relaxanta, ca sa ma refac.

Ajungand langa sediul foarte impozant al unei banci din zona, ma pomenesc langa un grup destul de consistent de manageri de diverse marimi (mai ales mica si mijlocie), care ieseau evident de la banca, dupa o zi de lucru. Oarecum intimidata de faptul ca ma aflam in mijlocul celor care iti fac onoarea de a se uita urat la tine atunci cand iti aduni curajul de a solicita un credit, un depozit, un extras de cont sau orice altceva, ma uitam fascinata la posibilii viitori bancheri. Starea de gratie a durat circa un minut, dupa care unul dintre finantistii de talie mijlocie a enuntat urmatoarea intrebare: “Si pana la urma cum se scrie ‘vreun’? Cu sau fara liniuta?” Colegul caruia ii era adresata interogatia a mormait ceva, din care am dedus ca nici el nu stia si ca isi storcea creierii pentru a rezolva aceasta problema existentiala, de care depindeau probabil avansari, mariri de salariu si locuri de parcare mai umbroase.

Cred ca uluirea se citea mult prea clar pe chipul meu, pentru ca managerasii au schimbat brusc directia si s-au indepartat rapid, continuandu-si, fara indoiala, dezbaterea filosofica. Poate ca, de fapt, intrebarea cu pricina fusese subiectul unui eseu sau poate aparuse vreun nou director care, ca sa se afirme, isi strangea subordonatii si le dadea dictari fulger.

In acele momente, parca mi-a cazut o perdea de pe ochi si multe intrebari si-au gasit raspunsul. Intr-o strafulgerare, am inteles de ce functionarii bancari refuza din start orice solicitare si incearca sa intimideze potentialul client: le e teama ca, daca se ajunge la completari de acte si alte asemena proceduri scrise, la un moment dat vor fi nevoiti sa scrie cuvantul “vreun”. Iar atunci, se vor alcatui tabere pro si contra “liniuta”, se va ajunge la controverse, la dezbateri si chiar la violenta…

In orice caz, imi propun sa trec pe langa banca respectiva dupa fiecare sesiune stomatologica. Poate o sa aud si intrebarea “Dar oare cand punem punct si cand punem virgula la diversele sume de bani?”
raluca.badea@zf.ro

Stil de viață